Dieta cu căpșune, mâncate simple sau sub formă de salate sau smoothie-uri, ne-ar putea ajuta să ne protejăm creierul de Alzheimer? Poate că da, conform unui nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea RUSH, din SUA.
Cercetătorii de la RUSH au descoperit că un compus bioactiv găsit în căpșune, numit pelargonidin, poate fi asociat cu mai puține încâlciri neurofibrilare Tau în creier.
Încâlcirile Tau sunt unele dintre semnele distinctive ale bolii Alzheimer, care este cauzată de modificări anormale ale proteinelor tau care se acumulează în creier.
Studiul a fost publicat în Journal of Alzheimer’s Disease.
„Suspectăm că proprietățile antiinflamatorii ale pelargonidinei pot scădea neuroinflamația generală, ceea ce poate reduce producția de citokine”, a spus dr. Julie Schneider, autoare a studiului.
Citokinele sunt proteine produse de celule și pot regla diferite răspunsuri inflamatorii. Inflamația din creier a fost legată de patologia Alzheimer. Datele sugerează că pelargonidina poate proteja creierul îmbătrânit de dezvoltarea patologiei bolii Alzheimer.
Dieta cu căpșune este o sursă foarte abundentă de pelargonidină.
„În timp ce pelargonidina ar trebui examinată în continuare pentru rolul ei în menținerea sănătății creierului la adulții în vârstă, acest studiu oferă o schimbare simplă pe care oricine o poate face în dietă”, a spus dr. Puja Agarwal, autoare a studiului.
Cercetătorii de la RUSH s-au uitat la datele pe care le-au obținut dintr-un studiu pe termen lung, în curs de desfășurare, realizat de RADC, Rush Memory and Aging Project (MAP), care a început în 1997.
Au existat un total de 575 de participanți decedați cu informații complete despre dietă în timpul urmăririi și autopsii ale creierului ce au arătat o vârstă medie de deces de 91,3 ani.
Un total de 452 de persoane au fost non-purtători ai genei APOE 4 și un total de 120 de participanți au avut APOE 4, care este cea mai puternică genă a factorului de risc genetic pentru boala Alzheimer. Participanții au fost evaluați cu privire la dietă folosind un chestionar de frecvență alimentară pentru până la aproape 20 de ani de urmărire înainte de deces și evaluare neuropatologică standardizată după deces.
Pe parcursul studiului, fiecare persoană a primit teste anuale standardizate pentru capacitatea cognitivă în cinci domenii: memoria episodică, memoria de lucru, memoria semantică, capacitatea vizuală și viteza perceptivă.
MAP include persoane cu vârsta de cel puțin 65 de ani care au fost rezidente în mai multe comunități și unități de locuințe publice pentru seniori din nordul Illinois.
Cei care s-au înrolat au fost în mare parte albi, fără demență cunoscută, și toți participanții au fost de acord să se supună evaluărilor clinice anuale în timpul vieții și la o autopsie a creierului după moarte, notează Medical Xpress.
Rezultatele au fost aceleași după ce cercetătorii au ajustat pentru alți factori care ar putea afecta memoria și abilitățile de gândire, cum ar fi educația, statutul APOE 4, vitamina E și vitamina C. Asociațiile au fost mai robuste în rândul celor fără demență sau tulburări cognitive ușoare la momentul inițial.
„Nu am observat același efect la persoanele cu gena APOE 4, care este asociată cu boala Alzheimer, dar asta se poate datora dimensiunii mai mici a eșantionului de indivizi din acest studiu care au avut gena”, a spus Agarwal.
„Studiul a fost un studiu observațional și nu dovedește o relație cauzală directă. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege rolul nutriției în boala Alzheimer, dar acest studiu ne dă speranță că putem afla modul în care componentele dietetice specifice, cum ar fi fructele, pot ajuta sănătatea creierului”, a spus Agarwal.
Vă recomandăm să citiți și:
Editarea genetică CRISPR ar putea, pe termen lung, să cauzeze cancer
Cât cântărește sufletul? Au reușit cercetătorii să dezlege misterul?
Dieta cu banane verzi te-ar putea feri de cancer? Da, în unele situații!
Bananele și somonul ajută la diminuarea efectelor nocive ale sării în dieta femeilor