De ce dă tutunul dependență? Iată principalele cauze

Tutunul este, fără îndoială, o substanță care dă dependență. Studiile au descoperit că fumatul poate crea dependență la fel ca heroina și cocaina, dar ce anume îi face pe oameni să simtă nevoia de a fuma? Și de ce mulți oameni se luptă să renunțe la fumat, în ciuda faptului că sunt conștienți de pericole?

Se pare că răspunsul este legat de felul în care tutunul modifică modul de funcționare al creierului. Acesta ne face să vrem din ce în ce mai mult, arată Administrația Statelor Unite pentru Alimente și Medicamente (FDA).

• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ
• De la nopți obositoare, la coșmaruri: cum ne dă peste cap consumul de alcool

„Dependența este definită în primul rând ca pierderea controlului asupra folosirii unei substanțe și continuarea folosirii acesteaia în ciuda consecințelor”, spune Bernard Le Foll, șeful catedrei de Psihologia Dependenței din cadrul Departamentului de Psihiatrie de la Universitatea din Toronto, indică Live Science.

„Odată ce se dezvoltă dependența de o substanță, oamenii vor experimenta pofte atunci când nu o folosesc pentru o anumită perioadă de timp. Tutunul creează dependență deoarece conține nicotină, o substanță psihoactivă cu potențial ridicat de dependență”, a spus Le Foll.

Tutunul și dependența

O substanță psihoactivă este una care influențează modul în care funcționează creierul și, conform Institutului Național al Cancerului(NCI), „provoacă modificări ale dispoziției, conștientizării, gândurilor, sentimentelor sau comportamentului”. Alte exemple de substanțe psihoactive includ LSD, alcoolul și cofeina.

Nicotina creează dependență în special atunci când este fumată sau administrată în alt mod în plămâni, deoarece „debutul efectelor similare stimulentelor are loc foarte rapid prin această cale de administrare”, spune David Ledgerwood, psiholog clinician în Divizia de Cercetare a Abuzului de Substanțe de la Universitatea de Stat Wayne din Detroit, Michigan.

În timp ce „lovitura” inițială a plăcerii de la fumatul unei țigări se simte aproape imediat, aceasta dispare și rapid, ceea ce, potrivit lui Ledgerwood, îi determină pe fumători să consume frecvent produse din tutun în încercarea de a obține „aceeași experiență stimulativă”.

Efectele nicotinei în fluxul sanguin

Atunci când se consumă tutun, nivelul de nicotină din sânge crește și ajunge în creier. Imediat ce ajunge în creier, nicotina se atașează și activează receptorii care eliberează dopamina din creier, care îi face pe oameni să se simtă bine, conform Clinicii Mayo. Drept urmare, creierul fumătorilor ajunge rapid să considere nicotina ca pe o substanță asociată cu plăcerea. Fumatul cronic crește numărul de receptori de nicotină din creier, ceea ce explică de ce fumătorii dependenți au „miliarde mai mulți dintre acești receptori decât nefumătorii”, a raportat Clinica Mayo.

Dacă cineva fumează în mod regulat luni și ani, creierul său se va obișnui cu nicotina până la punctul în care, în cele din urmă, „are nevoie de nicotină pentru a funcționa bine”, a spus Ledgerwood. În perioadele în care persoana dependentă nu fumează, poate prezenta simptome fizice de sevraj până când creierul său se poate adapta la absența nicotinei. Astfel de simptome includ incapacitatea de concentrare, insomnie, depresie și lipsa poftei de mâncare.

Acest lucru, printre alți factori, explică de ce atât de mulți fumători se luptă să renunțe la acest obicei, a spus Ledgerwood. „Adăugând la acest efect fiziologic că țigările sunt legale, sunt disponibile la orice benzinărie sau magazin din colț și pot fi încă fumate în multe locații diferite, devine incredibil de dificil pentru cineva care dorește să renunțe la fumat să facă acest lucru”, a adăugat Ledgerwood.

Sunt unii oameni predispuși la dependența de nicotină?

Dar sunt unii oameni mai predispuși la dependență decât alții? Toată lumea se confruntă cu dificultăți similare atunci când vine vorba de a renunța la fumat sau unora le este relativ ușor să renunțe? „Nu cred că oamenii sunt imuni la dependență”, a spus Ledgerwood. „Unii oameni pot fi mai predispuși să dezvolte dependențe decât alții și, cu siguranță, se pare că expunerea la substanțe care creează dependență la o vârstă mai fragedă expune un risc mai mare de a dezvolta o dependență.”

Testul Fagerström pentru dependența de nicotină, dezvoltat în 1978 de psihologul suedez Karl-Olov Fagerström, este un chestionar folosit pentru a determina nivelul de dependență de nicotină al unui individ legat de fumatul de țigară.

Testul a trecut prin mai multe iterații de la introducerea sa, dar rămâne în uz până în prezent și este încă una dintre principalele modalități de evaluare a dependenței. Întrebările din test includ întrebarea când o persoană fumează prima țigară a zilei, câte țigări fumează în fiecare zi și dacă ar fuma chiar dacă ar fi atât de bolnav încât să fie închis în pat. Când cineva obține scoruri deosebit de ridicate la acest test, a explicat Ledgerwood, probabil că acest lucru se datorează mai mult decât pur și simplu organismului care dorește lovituri frecvente de nicotină.

„Pentru mulți oameni care fumează, există factori puternici care contribuie la adicția lor”, a spus Ledgerwood. „Acești indivizi cresc adesea în case în care părinții fumează, iar comportamentul a fost modelat pentru ei. „Țigările sunt încă ușor disponibile în multe locuri și, deși există restricții cu privire la locurile în care oamenii pot fuma, există încă multe oportunități ca oamenii să fumeze în public.

Factorul genetic și dependența de nicotină

De asemenea, există încă multe reprezentări ale fumatului în cultura populară (filme, emisiuni TV) care poate contribui la un sentiment că fumatul este un comportament normal și, eventual, chiar plin de farmec”, a adăugat el.

Mai mult, studiile au arătat că factorii genetici joacă un rol în dependența de nicotină, ceea ce înseamnă că dependența poate apărea în familii, conform unei recenzii din 2010 din revista Current Cardiovascular Risk Reports. „Genetica poate influența modul în care receptorii de pe suprafața celulelor nervoase ale creierului tău răspund la doze mari de nicotină furnizate de țigări” , afirmă Clinica Mayo, ceea ce ar putea însemna că, din cauza moștenirii genetice, unii oameni încep să fumze mai mult decât alții.

Potrivit cercetării din 2008 efectuate de Asociația Americană de Psihologie, „cel puțin jumătate din susceptibilitatea unei persoane la dependența de droguri poate fi legată de factori genetici”. În ciuda numeroaselor riscuri asociate cu fumatul și deși se crede că acesta contribuie la decesul a 8 milioane de oameni, în întreaga lume în fiecare an, tutunul rămâne disponibil pe scară largă și ușor accesibil.

Cu toate acestea, în timp ce dependența apare rapid, la fel și beneficiile pentru sănătate când o persoană renunță. Potrivit Clinicii Mayo, în 20 de minute de la fumatul unei țigări, ritmul cardiac scade; în decurs de 12 ore, nivelurile de monoxid de carbon ale gazului toxic revin la normal în sânge; în decurs de trei luni, funcția pulmonară și circulația se îmbunătățesc; iar după un an, riscul unui infarct scade la jumătate.

Vă mai recomandăm și:

Un nou mod de a fierbe apa și economisi energie în același timp, descoperit de cercetătorii de la MIT

Cimpanzeii își poartă cu ei puii morți și deplâng pierderea lor la fel ca oamenii

Liliecii își pot aduce aminte sunete chiar și ani mai târziu. Ce cauzează memoria pe termen lung la animale?

Marius Tucă Show începe marți, 19 iulie, de la ora 20.00, pe gandul.ro