Un autoportret nedescoperit până acum al lui Vincent van Gogh se ascundea în colecția Galeriilor Naționale din Scoția de mai bine de jumătate de secol.
Un autoportret nedescoperit până acum al lui Vincent van Gogh, una dintre cele mai populare și influente figuri din istoria artei occidentale, se ascundea în colecția Galeriilor Naționale din Scoția de mai bine de jumătate de secol.
Autoportretul ascuns fusese acoperit de straturi de lipici și carton pe spatele unei lucrări anterioare numită „Capul unei țărănci cu bonetă albă”.
„A fost absolut emoționant”, spune Lesley Stevenson, restaurator de tablouri la Galeriile Naționale ale Scoției, despre momentul în care o radiografie de rutină de conservare a unui alt tablou al lui Van Gogh, Head of a Peasant Women, a dezvăluit această descoperire extraordinară, ascunsă timp de peste 100 de ani sub straturi de carton, relatează The Guardian.
„Nu ne așteptam la mare lucru”, spune Stevenson despre „micul și modestul tablou” care a fost dăruit în 1960 de un avocat din Edinburgh, Alexander Maitland.
Acesta era supus unei radiografii în cadrul unui exercițiu de catalogare și în pregătirea expoziției de vară a Academiei Regale Scoțiene despre impresionismul francez – deși Van Gogh era olandez, și-a petrecut o mare parte din cariera artistică în Franța.
Tablourile au fost procesate într-o cameră obscură, iar cu ajutorul razelor X a fost descoperit autoportretul. Când Stevenson a privit imaginile, și-a dat seama că avea în față chiar chipul lui Van Gogh.
Cercetările ulterioare sugerează că tabloul face parte dintr-o serie de autoportrete experimentale – există cinci lucrări similare, expuse la Muzeul Van Gogh din Olanda – pictate pe spatele unor pânze anterioare din perioada în care a locuit în Nuenen, în sudul țării, din decembrie 1883 până în noiembrie 1885.
Frances Fowle, curatorul principal pentru artă franceză, a declarat că descoperirea – considerată a fi o premieră pentru orice instituție britanică – a contribuit la înțelegerea unei perioade cruciale din dezvoltarea artistică a lui Van Gogh, când a întâlnit pentru prima dată lucrările impresioniștilor francezi după ce s-a mutat la Paris în 1886, unde a fost sprijinit de fratele său Theo și a întâlnit artiști de avangardă precum Henri de Toulouse-Lautrec și Émile Bernard.
Fowle a declarat: „Această perioadă în care a început să producă autoportrete a fost esențială în dezvoltarea stilului său matur. Van Gogh a fost un gânditor foarte independent și și-a dezvoltat atât de repede noul său stil radical”.
Acum, restauratorii vor începe procesul de dezvelire a autoportretului, care se află într-o stare incertă sub straturi de adeziv și carton, păstrând în același timp pictura originală. „Este ca și cum ai păși în necunoscut”, a spus Stevenson. „Provocarea va fi îndepărtarea adezivului de straturile de vopsea în ulei”.
Într-un an obișnuit, Muzeul Van Gogh din Amsterdam primește până la 300 de solicitări din partea unor persoane care cred că au descoperit un Van Gogh pierdut, însă foarte puține se dovedesc a fi legitime, scrie Mediafax.
În 2013, peisajul Sunset at Montmajour, pictat cu doi ani înainte de moartea sa în 1890 și uitat într-un pod norvegian, a fost expus la Amsterdam, în timp ce anul trecut a fost expusă o schiță în creion a unui muncitor epuizat, Worn Out, după ce a stat neatribuită în colecția privată a unei familii olandeze timp de peste un secol.