Roverul Perseverance a aterizat pe Planeta Roșie în februarie 2021, transportând, printre alte instrumente, o stație meteo denumită Mars Environmental Dynamics Analyzer (MEDA). Acest instrument include doi senzori de vânt care măsoară viteza și direcția, printre alți câțiva senzori care oferă măsurători meteorologice precum umiditatea, radiația și temperatura aerului.
Pietricelele purtate în aer de rafalele puternice de pe Planeta Roșie au deteriorat recent unul dintre senzorii de vânt, dar MEDA poate în continuare să urmărească vântul în zona de aterizare din craterul Jezero, deși cu o sensibilitate redusă, a declarat pentru Space.com José Antonio Rodriguez Manfredi, cercetătorul principal al MEDA.
„În momentul de față, senzorul este diminuat în capacitățile sale, dar încă mai oferă mărimi ale vitezei și direcției”, a scris într-un e-mail Rodriguez Manfredi, om de știință la Centrul spaniol de astrobiologie din Madrid.
„Întreaga echipă este acum în curs de reglare a procedurii de recuperare pentru a obține mai multă acuratețe din citirile detectorului nedeteriorat.”
Cei doi senzori de vânt de aproximativ mărimea unei rigle de pe Perseverance sunt înconjurați de șase detectoare individuale care au ca scop să ofere citiri precise din orice direcție, potrivit materialelor de la Jet Propulsion Laboratory al NASA din California, care gestionează roverul, scrie Space.
Fiecare dintre cei doi senzori principali de vânt este atașat la un braț care se poate desfășura pentru a îndepărta senzorii de pe rover în timp ce acesta se deplasează, deoarece Perseverance, de mărimea unei mașini, afectează curenții de vânt prin propriile sale mișcări prin atmosfera marțiană subțire, au declarat oficialii JPL.
La fel ca toate instrumentele de pe Perseverance, senzorul de vânt a fost proiectat cu gândul la redundanță și protecție, a precizat Rodriguez Manfredi. „Dar, bineînțeles, există o limită pentru orice”.
Iar pentru un instrument precum MEDA, limita este mai dificilă, deoarece senzorii trebuie să fie expuși condițiilor de mediu pentru a înregistra parametrii vântului.
Dar atunci când vânturile mai puternice decât cele anticipate au ridicat pietricele mai mari decât se așteptau, combinația a dus la deteriorarea unora dintre elementele detectorului.
„Nici previziunile și nici experiența pe care o aveam din misiunile anterioare nu au prevăzut vânturi atât de puternice și nici atât de mult material liber de această natură”, a declarat Rodriguez Manfredi. El a adăugat că a fost ironic faptul că senzorii au fost deteriorați de vânt, sau „tocmai de ceea ce am mers să căutăm”.
Roverul Perseverance a găsit gunoi pe Marte, care provine chiar de la NASA
Un „cap de șarpe“, surprins de roverul Perseverance pe Marte. Cum arată formațiunea neobișnuită?
Rămășițe de la amartizarea roverului Perseverance, observate în noi imagini de la NASA