Fiecare gură de aer pe care o inspirăm ste alcătuită în cea mai mare parte din azot, oxigen și un strop de dioxid de carbon. Dar, la baza acestui amestec se află o întreagă enciclopedie de compuși și elemente diferite, despre unele dintre ele oamenii de știință pot doar specula.
Totuși, unul dintre aceste mistere tocmai a fost analizat. Chimiștii au demonstrat că în atmosferă există o clasă reactivă de compuși numiți hidrotrioxizi organici și ar putea avea efecte pe care nu le cunoaștem.
„Acești compuși au existat dintotdeauna, doar că nu știam despre ei”, spune chimistul Henrik Grum Kjærgaard de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca.
„Dar faptul că acum avem dovezi că acești compuși se formează și trăiesc o anumită perioadă de timp înseamnă că este posibil să le studiem efectul și să reacționăm dacă se dovedesc a fi periculoși.” Destul de des în chimie, adăugarea unei singure componente noi poate schimba radical modul în care se comportă un material.
Să luăm, de exemplu, apa. Datorită modului în care interacționează perechea sa de hidrogeni și un singur oxigen, chimia organică se poate amesteca, formând fenomenul pe care îl numim viață, scrie Science Alert.
Adăugați încă un singur oxigen, însă, și obținem peroxid de hidrogen – un compus mult mai reactiv care poate distruge chimia vie. Dacă mai lipiți încă un oxigen, veți obține hidrotrioxidul. Astfel, chimiștii au folosit fabricarea lor în generarea unei anumite arome de oxigen molecular ca etapă în producerea diverselor alte substanțe.
Fiind foarte reactive, a existat o întrebare deschisă dacă hidrotrioxizii pot forma cu ușurință structuri stabile în atmosferă. O mare parte din modul în care funcționează atmosfera noastră, de la modalitățile complexe în care influențează sănătatea personală până la amploarea masivă a climatului global, rezultă din modul în care interacționează elementele din ea.
„Cea mai mare parte a activității umane duce la emiterea de substanțe chimice în atmosferă. Prin urmare, cunoașterea reacțiilor care determină chimia atmosferică este importantă dacă vrem să putem prezice modul în care acțiunile noastre vor afecta atmosfera în viitor”, spune Kristan H. Møller, de asemenea chimist la Universitatea din Copenhaga.
Cercetările echipei oferă acum primele observații directe ale formării de hidrotrioxid în condiții atmosferice din mai multe substanțe cunoscute ca fiind prezente în aerul nostru.
Acest lucru le-a permis să studieze modul în care este probabil ca acest compus să fie sintetizat, cât timp rămâne și cum se degradează. Una dintre aceste emisii, numită izopren, poate reacționa în atmosferă pentru a genera aproximativ 10 milioane de tone de hidrotrioxid în fiecare an.
Totuși, aceasta este doar o sursă potențială. Pe baza calculelor echipei, aproape orice compus ar putea, în teorie, să joace un rol în formarea în atmosferă a hidrotrioxizilor, care rămân intacte între câteva minute și câteva ore.
În acest timp, ele pot participa la o serie de alte reacții ca un oxidant puternic, dintre care unele ar putea fi adăpostite în interiorul unor solide microscopice care plutesc în derivă în vânt.
„Este ușor de imaginat că în aerosoli se formează noi substanțe care sunt nocive dacă sunt inhalate. Dar sunt necesare investigații suplimentare pentru a aborda aceste potențiale efecte asupra sănătății”, spune Kjærgaard.
Deoarece aerosolii afectează, de asemenea, modul în care planeta noastră reflectă lumina solară, cunoașterea modului în care chimia lor internă îi determină să crească sau să se degradeze ar putea schimba modul în care ne modelăm clima.
Această cercetare este publicată în Science.
O parte din apa de pe Lună ar fi putut proveni din atmosfera Pământului
CO2 din atmosfera Pământului a atins cel mai ridicat nivel din istoria omenirii
Un asteroid a fost detectat cu doar două ore înainte de intrarea în atmosfera Pământului
Sateliții Starlink s-au transformat în „mingi de foc” în atmosferă. Imaginile sunt dramatice