Potrivit unui nou studiu, microbii de pe fundul mărilor, precum microorganismele care trăiesc în Golful Persic, ar putea dezvălui indicii despre viața de pe alte planete.
Cercetătorii de la Universitatea de Stat din Arizona au studiat o zonă numită Samail Ophiolite, situată în largul coastei Omanului.
Această placă mare de crustă oceanică este formată din roci vulcanice și roci ultramafice din mantaua superioară a Pământului. Aceste roci prezintă un proces geologic unic numit serpentinizare, în care apa reacționează cu rocile pentru a crea hidrogen gazos care este oxidat de către microbii de pe fundul mărilor.
„Se crede că procese precum serpentinizarea pot exista în tot universul și s-au găsit dovezi că aceasta ar putea avea loc pe luna Europa a lui Jupiter și pe luna Enceladus a lui Saturn”, spune Alta Howells, autoare principală a studiului, de la Centrul de Cercetare Ames al NASA din California, potrivit Space.com.
Cercetătorii au investigat microorganisme cunoscute sub numele de metanogene, care produc metan prin oxidarea hidrogenului gazos cu dioxid de carbon. Aceste organisme sunt simple forme de viață care probabil au evoluat timpuriu pe Pământ.
Prin urmare, studierea biodiversității ecosistemelor găzduite de serpentinizare îi poate ajuta pe cercetători să înțeleagă mai bine posibilitatea vieții pe alte planete și să dezvolte instrumente care pot detecta astfel de viață în lumi oceanice aflate dincolo de Pământ.
O analiză a fluidelor serpentinizate prezente în Ophiolite Samail a dezvăluit că metanogenii ar putea să nu fie acceptați în toate ecosistemele în care are loc serpentinizarea. În schimb, organismele care reduc sulfatul pentru energie pot fi predominante. Cu toate acestea, aceste organisme nu produc metan. Această perspectivă se va dovedi utilă pentru dezvoltarea instrumentelor adecvate pentru căutarea vieții extraterestre, au spus cercetătorii.
În plus, aceștia au descoperit că metanogenii din fluidele serpentinizate necesită mai multă energie decât metanogenii găsiți în sedimentele de apă dulce sau marine. Acesta poate fi rezultatul pH-ului ridicat al fluidelor serpentinizate sau al disponibilității scăzute a dioxidului de carbon.
„Energia este fundamentală pentru întreaga viață de pe Pământ. Dacă putem dezvolta modele simple cu furnizarea de energie ca parametru pentru a prezice apariția și activitatea vieții pe Pământ, putem implementa aceste modele în studiul altor lumi oceanice”, a spus Howells.
Descoperirile au fost publicate în Journal of Geophysical Research: Biogeosciences.
Vă recomandăm să citiți și:
Cine sau ce a făcut „ușa de pe Marte”, recent descoperită de NASA?
Un pulsar de tip „văduvă neagră”, descoperit de astronomi. Ce secrete ascunde?
Prima fotografie cu Sagittarius A*, gaura neagră supermasivă din centrul galaxiei noastre