Felinele sunt mai inteligente decât s-a crezut până acum, iar un nou studiu din Japonia spune că pisicile își amintesc nume.
În ultimii ani, oamenii de știință au demonstrat că pisicile pot forma atașamente profunde față de oameni. Aceste creaturi complexe pot și comunică cu noi și chiar ne urmăresc mișcările atunci când nu suntem prin preajmă.
Nu în ultimul rând, pisicile își pot recunoaște propriile nume (o abilitate pe care o asociem mai ales cu câinii), iar noi cercetări arată că inteligența acestor feline merge mai departe de atât, scrie Science Alert.
Într-un nou studiu, oamenii de știință au descoperit că, pe lângă faptul că își cunosc propriile nume, pisicile își amintesc nume ale altor pisici cu care sunt familiarizate și pot cunoaște și numele persoanelor care locuiesc în aceeași gospodărie.
Acest studiu a fost publicat în Scientific Reports.
Poate sună puțin ciudat (să crezi că pisica ta îți poate cunoaște numele) dar câinii pot fi dresați să-și amintească numele a sute de lucruri diferite, așa că acest lucru nu ar trebui să fie atât de surprinzător.
Dar poate cel mai ciudat este să ne dăm seama că aceste creaturi distante, aparent deconectate, ne-au ascultat pe ascuns în tot acest timp.
„Ceea ce am descoperit este uimitor. Vreau ca oamenii să știe adevărul. Felinele nu par să asculte conversațiile oamenilor, dar de fapt o fac”, a explicat cercetătorul în știința animalelor Saho Takagi, de la Universitatea Azabu din Japonia.
În experimente, Takagi și colegii săi au studiat pisicile care locuiau în locuințe cu mai multe pisici, fiind fie pisici domestice care locuiau într-o gospodărie cu mai multe pisici, fie pisici care trăiau în „cafenelele pentru pisici” din Japonia, unde vizitatorii pot interacționa cu numeroasele animale care locuiesc acolo.
În cadrul testelor, cercetătorii le prezentau felinelor o imagine a unei pisici familiare din aceeași gospodărie/cafenea (numită „pisica model”), arătând fotografia pisicii pe ecranul unui computer.
În timp ce imaginea era afișată, o înregistrare a vocii proprietarului spunea cu voce tare numele pisicii model (numită „condiția congruentă”) sau spunea un alt nume („condiția incongruentă”).
Echipa a descoperit că pisicile din gospodării au petrecut mai mult timp privind ecranul computerului în timpul stării incongruente, poate pentru că erau nedumerite sau intrigate de nepotrivirea imaginii cu numele pisicii model.
Cu toate acestea, pisicile de cafenea nu au prezentat aceeași întârziere în fața computerului în timpul experimentului, poate pentru că locuiau în locuințe cu numeroase alte pisici (nu doar câteva) și erau poate mai puțin familiarizate cu modelul de pisică ales (și numele acestuia).
„Doar pisicile din gospodării au anticipat o anumită față de pisică la auzul unui nume, sugerând faptul că acestea potriveau un nume cu un anumit individ”, au scris cercetătorii în lucrare.
„Atunci când auzeau numele unei pisici, subiecții se așteptau la fața corespunzătoare”, au adăugat aceștia.
Echipa crede că pisicile probabil învață aceste tipuri de relații nume-față observând interacțiunile oamenilor de acasă și este posibil ca pisicile care trăiesc în cafenele (înconjurate de alte zeci de pisici, ca să nu mai vorbim de un flux de oameni străini care intră în cafenea) nu au aceleași oportunități de a învăța social numele altor pisici.
Într-un alt experiment, cercetătorii au efectuat un test similar, dar au folosit oameni ca stimul în locul pisicii model. Pisicilor li s-a arătat o imagine a unei persoane cu care locuiau (într-o gospodărie cu mai multe persoane) și, în același timp, a fost rostit numele persoanei sau a fost spus un alt nume în condiția incongruentă.
Din nou, pisicile s-au uitat un pic mai mult la ecranul computerului atunci când a existat o nepotrivire între imagine și nume, dar acest efect tinde să fie mai mare în gospodăriile în care locuiau mai mulți oameni și în gospodăriile în care pisica locuia cu acea familie de mai mult timp.
„Interpretarea noastră este că pisicile își amintesc nume atunci când trăiesc cu mai mulți oameni pentru că au mai multe oportunități de a le auzi fiind folosite decât pisicile care trăiesc cu mai puține persoane; de asemenea, o pisică ce locuiește de mai mult timp cu o familie va avea o astfel de experiență mai îndelungată”, explică oamenii de știință.
„Cu alte cuvinte, frecvența și numărul de expuneri la stimuli pot face mai probabilă asocierea nume-față”, spun aceștia.
Trebuie notat faptul că, deși cercetătorii susțin că studiul lor prezintă „prima dovadă că pisicile domestice leagă expresiile umane și referenții lor sociali prin experiențele de zi cu zi”, acesta este totuși un studiu destul de mic (care implică doar zeci de pisici), așa că rezultatele vor trebui multiplicate în studii viitoare.
În acest sens, echipa recunoaște că încă nu știe prea multe despre mecanismele specifice din spatele învățării sociale la pisici.
În timp ce animalele din studiu păreau să asocieze nume și chipuri (atât pentru oameni familiari, cât și pentru alte pisici), încă nu înțelegem într-un sens definitiv cum se dezvoltă această asociere în mediul lor de viață.
O parte din asta se reduce pur și simplu la dificultățile de a studia pisicile, pe care autorii le notează în mod corespunzător.
„Una dintre pisici a încheiat doar primul test, apoi a ieșit din cameră și s-a făcut nevăzută”, scriu ei.
Vă recomandăm să citiți și:
O pisică de mare uriașă, de 180 de kilograme, a fost pescuită în Cambodgia
O specie de melc considerată dispărută a fost redescoperită în Tasmania
O maimuță „hibridă” misterioasă îi îngrijorează pe cercetători. În ce pădure se ascunde?
Oamenii de știință au descoperit ce-l ucide pe cel mai mare pește din lume