Home » Știință » Decarbonizarea construcțiilor. Cum reducem betonul folosit în clădiri pentru a micșora emisiile?

Decarbonizarea construcțiilor. Cum reducem betonul folosit în clădiri pentru a micșora emisiile?

Publicat: 07.04.2022

Decarbonizarea construcțiilor este o nouă paradigmă a industriei prin care se urmărește eliminarea emisiilor rezultate din metodele tradiționale de construcție.

Proiectul Automating Concrete Construction (ACORN), care își propune să schimbe modul în care betonul este utilizat în clădiri pentru a duce la decarbonizarea construcțiilor, a apărut în RIBA Journal, publicat de Royal Institute of British Architects.

ACORN, care este o colaborare între universitățile din Bath, Cambridge și Dundee și care include, de asemenea, un număr tot mai mare de parteneri din industrie, ajută la decarbonizarea construcțiilor regândind modul în care betonul este utilizat în clădiri.

Proiectul conduce la o nouă cultură industrială pentru a îmbunătăți sustenabilitatea și productivitatea pe toată durata vieții și își propune să respecte obiectivele Construction 2025 prin eliminarea deșeurilor și reducerea emisiilor de carbon asociate cu utilizarea tradițională a betonului în construcții, scrie Tech Xplore.

Decarbonizarea construcțiilor, noua paradigmă a industriei

„Am efectuat niște cercetări cu adevărat interesante, care au culminat cu fabricarea și construirea unei clădiri demonstrative din laboratorul NRFIS (National Research Facility for Infrastructure Sensing) din Cambridge, pentru care cercetătorul nostru finanțat de Centre for Smart Infrastructure and Construction (CSIC) a calculat economii de 60% în carbonul încorporat în comparație cu un echivalent tradițional cu plăci plate”, a declarat dr. Paul Shepherd, cercetător principal ACORN la University of Bath.

„Împreună cu cei 27 de susținători ai noștri din industrie, echipa așteaptă acum cu nerăbdare rezultatele cererii noastre de finanțare ulterioară, astfel încât să putem conduce aceste inovații către adoptarea la scară largă”, a mai spus Shepherd.

Tehnologia dezvoltată de ACORN

Stilul boltit, fabricat de roboți, folosește cu 75% mai puțin beton decât o podea tradițională din plăci și apare în RIBA Journal într-un articol care descrie ingineria din spatele proiectului și posibilitatea ca abordarea ACORN „ar putea fi secretul pentru construirea clădirilor neutre din punct de vedere al carbonului”.

„Succesul proiectului ACORN evidențiază importanța reconsiderării modului în care folosim betonul; prin dezvoltarea de noi tehnici de automatizare a fabricării, care ajută procesul de proiectare, demonstrăm cât de ușor am putea reduce emisiile de carbon prin micșorarea consumului de ciment”, a spus dr. John Orr, cercetător CSIC și lector universitar în structuri de beton, care conduce proiectul ACORN la University of Cambridge.

„Colaborările noastre între calculare, inginerie structurală, optimizare și robotică au fost vitale pentru acest progres”, a adăugat Orr.

O abordare eficientă din punct de vedere al carbonului

În regândirea modului în care betonul este utilizat în clădiri, ACORN combină procesele de producție în afara amplasamentului, robotica accesibilă și un mediu extrem de automatizat, cu calitate controlată pentru a ajuta la proiectarea betonului dintr-o construcție; astfel betonul este folosit doar acolo unde este necesar.

Abordarea tradițională a plăcilor de beton în formă de prismă nu s-a schimbat din epoca romană și, deși această metodă oferă rezultate foarte repetabile, ea creează deșeuri și nu este eficientă din punct de vedere al carbonului.

Sunt necesare noi abordări ale utilizării și fabricării betonului, iar valoarea lor trebuie evidențiată pentru a încuraja schimbarea culturii din industria construcțiilor și adoptarea la scară largă.

Noua tehnologie ar duce la eliminarea unei părți importante din emisii

„Atingerea obiectivelor net-zero ratificate recent la conferința COP26 va necesita o schimbare semnificativă din partea industriei construcțiilor, care este responsabilă pentru aproximativ jumătate din emisiile totale ale Regatului Unit”, a spus dr. Shepherd.

„Deoarece betonul este cel mai consumat material din lume după apă, iar producția acestuia contribuie mai mult de 7% din emisiile globale de CO2, cel mai simplu mod prin care construcțiile își încep călătoria către zero net este utilizând mai puțin beton. Aceasta a fost forța motrice din spatele acestui proiect, care sperăm că ar putea face o diferență majoră în impactul construcțiilor”, a mai spus el.

Vă recomandăm să citiți și:

Comutatoarele minuscule ar putea aduce rezoluții record pentru sistemele LiDAR

Un nou tip de magnet ar putea ajuta la dezvoltarea de noi echipamente medicale și de „sori artificiali”

„Soarele artificial” al Chinei a doborât un nou record mondial pentru fuziunea plasmei

Noile spirale duble stochează informații magnetice în trei dimensiuni

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa
Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare şi până la 50 de ani nu a părăsit niciodată localitatea natală
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare ...
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii
O singură genă ar putea fi „vinovată” pentru 30 de afecțiuni medicale misterioase
O singură genă ar putea fi „vinovată” pentru 30 de afecțiuni medicale misterioase