Nevertebratele simt durerea și ar trebui tratate în cunoștință de cauză

Faptul că animalele sunt conștiente și că nevertebratele simt durerea i-a determinat pe o parte dintre oameni să regândească modul în care tratează și cresc anumite ființe, precum caracatițele, crabii și homarii.

O nouă lucrare ne îndeamnă să îmbrățișăm din punct de vedere cultural și științific aceeași atitudine pe care am avut-o atunci când a fost recunoscut faptul că bebelușii simt durere, doar că de data aceasta față de nevertebrate, scrie IFL Science.

• Cum a fost detectat un virus mortal în respirația balenelor din Arctica?
• Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?

Publicată în revista Science, lucrarea explorează problemele etice și de politică din jurul sensibilității animalelor și modul în care comunitatea științifică a ajuns să recunoască durerea la speciile strâns înrudite.

Faptul că nevertebratele simt durerea cere o schimbare de paradigmă

Acum, oamenii de știință fac eforturi pentru ca această înțelegere să fie extinsă și la speciile înrudite îndepărtate din categoriile de nevertebrate, pe măsură ce apar noi dovezi ce susțin faptul că nevertebratele simt durerea.

„Atunci când comunitatea medicală a recunoscut că sugarii simt durere, în anii 1980, a fost pentru că dovezile erau atât de copleșitoare încât medicii nu mai puteau acționa ca și cum sugarii ar fi imuni la aceasta”, scriu autorii.

„Se ajunge la un punct similar, în care nevertebratele nu mai pot fi tratate ca și cum ar avea doar un răspuns nociceptiv la stimulii dăunători”, completează aceștia.

Răspunsul nociceptiv

Un răspuns nociceptiv este atunci când o ființă vie răspunde la stimuli dureroși fără a procesa senzația de durere. Un exemplu dat în lucrare este acela când un om își va retrage mâna de pe o suprafață fierbinte înainte ca înțelegerea durerii să ajungă la creier.

S-a descoperit că caracatițele sunt capabile să simtă durere atât emoțional, cât și fizic într-un studiu din 2021. În cadrul studiului, cercetătorii le-au făcut o injecție dureroasă caracatițelor, apoi le-au văzut evitând locurile asociate cu disconfort și încercând să se calmeze.

Deși negarea unui astfel de răspuns la durere, până în prezent, „a fost convenabilă din punct de vedere moral în timpul istoriei umane a exploatării animalelor” (în SUA, caracatițele nici măcar nu sunt considerate „animale” în cercetarea federală), dovezile tot mai mari care susțin că nevertebratele simt durerea cer o schimbare a abordării acestor animale.

O nouă problemă de moralitate

„Cercetarea actuală indică faptul că o gamă largă de animale au interese în a evita durerea resimțită și că nu ar fi de acord cu procedurile dureroase dacă ar putea să se opună. Acest lucru face ca durerea să fie un rău pentru ele și, prin urmare, le impune oamenilor o obligație morală de a recunoaște acel rău și de a evita provocarea lui, dacă este posibil”, au scris autorii.

Pe măsură ce cercetarea aflată în creștere și legislația privind sensibilitatea animalelor înclină din ce în ce mai mult către nevertebrate, deoarece nu sunt imune la senzația de durere, autorii îndeamnă ca aceste animale să devină parte din „peisajul moral al speciei noastre”, dar asta nu înseamnă că va fi ușor.

„Deși suntem obișnuiți să ne gândim la modul în care acțiunile noastre îi afectează pe alți oameni, recunoașterea sensibilității animalelor pe scară largă ne cere să observăm și să luăm în considerare impactul nostru asupra altor specii”, au scris oamenii de știință.

„În acest fel, durerea animalelor vine să complice o lume morală deja complexă”, au concluzionat aceștia.

Vă recomandăm să citiți și:

Modul ciudat și deloc plăcut prin care hipopotamii își marchează teritoriul

„Caracatița de sticlă”, o creatură foarte rară, întâlnită în adâncurile întunecate ale Oceanului Pacific

Cum au reușit lupii cenușii să supraviețuiască erei glaciare, când multe alte animale au dispărut

Cu ce se hrănește, de fapt, marele rechin alb. Oamenii de știință au fost uimiți