Oamenii subestimează dorința celorlalți pentru feedback constructiv. Ce spun specialiștii?

Oamenii subestimează mereu dorința celor din jur pentru un feedback constructiv și prin urmare nu îl oferă.

Nu fac acest lucru chiar dacă acest fapt ar putea spori performanțele la locul de muncă, după cum prezintă un studiu publicat de Asociația Psihologică Americană în Journal of Personality and Social Psychology.

• De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
• De ce uneori zăpada pare albastră?

„Oamenii au adesea oportunitatea de a oferi un feedback constructiv util, chiar dacă ar fi vorba de semnalarea unei greșeli de scriere înaintea unei prezentări sau atragerea atenției unui candidat la un post de pata de pe cămașa sa”, spune autorul principal al studiului, Nicole Abi-Esber, candidat doctoral la Harvard Business School. „Per ansamblu, studiul nostru a identificat că oamenii îi subestimează în permanență dorința celorlalți de feedback, acțiune cu un potențial negativ”.

Importanța feedback-ului constructiv

Feedback-ul constructiv este crucial pentru susținerea procesului de învățare și performanță, iar studiul a scos la iveală faptul că marea majoritate a oamenilor își doresc un astfel de feedback. Cu toate acestea, dincolo de simpla dorință pentru acest lucru, oamenii evită să-l ofere altora.

În cadrul unui studiu pilot derulat de cercetători, doar 2,6%  din participanți i-au atras atenția celui care efectua testul de pata evidentă pe care o avea pe față în timpul derulării experimentului, indică EurekAlert.

Cercetările anterioare indică faptul că oamenii evită oferirea feedback-ului de teama unor reacții negative, precum cauzarea de rușine sau supărare celuilalt. Abi-Esber a teoretizat faptul că ar mai putea exista și o altă cauză. Pur și simplu oamenii nu conștientizează importanța pentru rezultat a contribuției părerii lor, ceea ce conduce la subestimarea dorinței celorlalți pentru un astfel de feedback.

Cinci experimente pentru a afla mai multe despre această teorie

Pentru a testa teoria, cercetătorii au derulat o serie de cinci experimente care implicau nu număr de 1984 de participanți. Într-unul dintre ele, participanților li s-au prezentat zece situații sociale ciudate legate de job, unde trebuiau fie să primească, fie să ofere un feedback constructiv.

În altul, participanților li s-a cerut să rememoreze situații aplicabile pentru tematica experimentului. În ultimul dintre cele cinci experimente, participanții au fost grupați în perechi, cu unul dintre ei trebuind să exerseze pentru un discurs, iar celălalt trebuind să asculte pentru a oferi un feedback constructiv.

De-a lungul celor cinci experimente, oamenii aflați în postura de a oferi feedback au subestimat constant dorința celuilalt de a-l primi. Cercetătorii au fost surprinși să constate că simpla intervenție asupra perspectivei ar spori șansele conștientizării nevoii de a primi și oferi feedback.

Doar cerându-le oamenilor să reflecteze pentru o clipă asupra întrebării „dacă ai fi această persoană, ți-ai dori feedback?” a ajutat participanții să recunoască valoarea constructivă pe care o poate avea feedback-ul.

Ezitarea de a oferi feedback

„Chiar dacă te simți ezitant în a oferi feedback, recomandarea noastră este să o faci”, a mai spus Abi-Esber. „Reflectă o secundă și gândește-te că ești în locul celeilalte persoane și întreabă-te dacă ți-ai dori un feedback. Cel mai sigur că ți-ai dori și cu această realizare găsești rațiunea pentru care să o faci”.

„Feedback-ul este piesa centrală în dezvoltarea personală și poate soluționa probleme care altminteri ar dăuna destinatarului”, spune co-autoarea Francesca Gino din cadrul Harvard Business School. „Data viitoare când auzi pe cineva că pronunță greșit un cuvânt, când vezi o pată pe tricoul cuiva îți recomand să atenționezi persoana respectivă – probabil că-și dorește acest lucru mai mult decât crezi”.

Vă mai recomandăm și:

Terapia bazată pe jocuri video ajută pacienții cu accident vascular cerebral

De ce sunt unele persoane plictisitoare? Răspunsul este unul dureros

Activitățile de zi cu zi și legătura pe care o au cu starea de bine

Cum a ajuns ”ruşinea familiei”, Charles Darwin, să schimbe omenirea. Cinci lucruri puţin ştiute