Oamenii de știință contestă teoria acceptată în prezent din spatele formării asteroidului Ryugu, folosind un model fizic simplu care se potrivește cu datele disponibile despre acesta.
Asteroizii dețin multe indicii despre formarea și evoluția planetelor și a sateliților acestora. Prin urmare, înțelegerea istoriei lor poate dezvălui multe despre Sistemul Solar.
În timp ce observațiile făcute de la distanță cu ajutorul undelor electromagnetice și al telescoapelor sunt utile, analiza mostrelor prelevate de pe asteroizi poate oferi mult mai multe detalii despre caracteristicile acestora și despre modul în care s-ar fi putut forma. Un efort în această direcție a fost misiunea Hayabusa, care, în 2010, s-a întors pe Pământ după 7 ani cu mostre de pe asteroidul Itokawa.
Succesoarea acestei misiuni, numită Hayabusa2, a fost finalizată aproape de sfârșitul anului 2020, aducând înapoi material de pe asteroidul Ryugu.
În timp ce mostrele de material sunt încă în curs de analiză, informațiile obținute de la distanță au dezvăluit trei caracteristici importante despre Ryugu. În primul rând, acesta este un asteroid de tip „grămadă de moloz”, compus din bucăți mici de rocă și material solid, grupate împreună de gravitație, mai degrabă decât un singur bolovan monolitic.
În al doilea rând, Ryugu are forma unui carusel, cauzată probabil de deformarea indusă de rotația rapidă. În al treilea rând, Ryugu are un conținut remarcabil de materie organică.
Dintre acestea, cea de-a treia caracteristică ridică o întrebare cu privire la originea acestui asteroid. În prezent, se crede că Ryugu provine din resturile rămase în urma coliziunii a doi asteroizi mai mari. Totuși, acest lucru nu poate fi adevărat dacă asteroidul are un conținut ridicat de materie organică. Care ar putea fi, atunci, adevărata origine a lui Ryugu?
Într-un efort recent de a răspunde la această întrebare, o echipă de cercetători condusă de profesorul Hitoshi Miura de la Universitatea orașului Nagoya, Japonia, a propus o explicație alternativă, susținută de un model fizic relativ simplu.
Astfel, cercetătorii sugerează că Ryugu, precum și asteroizii similari de moloz, ar putea fi, de fapt, rămășițe ale unor comete dispărute.
Cometele sunt corpuri mici care se formează în regiunile exterioare, mai reci, ale Sistemului Solar. Ele sunt compuse în principal din gheață de apă, cu unele componente stâncoase (resturi) amestecate. Dacă o cometă intră în interiorul Sistemului Solar, căldura radiației solare face ca gheața să se evapore și să scape, lăsând în urmă resturi stâncoase care se compactează din cauza gravitației și formează un asteroid de moloz, potrivit EurekAlert.
Acest proces se potrivește cu toate caracteristicile observate la Ryugu.
În plus, rezultatele analizei lor au sugerat că Ryugu a petrecut probabil câteva zeci de mii de ani ca o cometă activă înainte de a se muta în centura interioară de asteroizi, unde temperaturile ridicate i-au vaporizat gheața și l-au transformat într-un asteroid de moloz.
În general, acest studiu, publicat în The Astrophysical Journal Letters, indică faptul că obiectele în formă de carusel, cu un conținut ridicat de materie organică, cum ar fi Ryugu și Bennu, sunt obiecte de tranziție cometă-asteroid (CAT). „Acestea sunt obiecte mici care au fost cândva comete active, dar care au dispărut și care, aparent, nu se pot distinge de asteroizi”, explică Dr. Miura. „Datorită asemănărilor lor atât cu unele comete, cât și cu asteroizii, ele ar putea oferi noi informații despre Sistemul nostru Solar”.
Concluziile de la primele analize ale prafului de stele colectat de pe asteroidul Ryugu
Sonda japoneză Hayabusa2 a trimis ultimul robot către asteroidul Ryugu