Care este secretul pentru alarma de deșteptare perfectă? Oamenii de știință cred că l-au descifrat

Odată cu revenirea la birou, mulți dintre noi se vor trezi mai devreme pentru a se putea pregăti pentru o nouă zi. Așadar, alarma joacă un rol important în viața noastră.

Dar ce tip de alarmă asigură o trezire plăcută? Pitagora a pus aceeași întrebare în jurul anului 500 î.Hr. El credea că anumite cântece aveau capacitatea de a contracara somnolența.

• De ce azbestul încă apare în unele produse cosmetice?
• Oamenii de știință au creat cele mai subțiri spaghete din lume

Și se pare că a avut dreptate. Cercetările au demonstrat acum că anumite sunete de alarmă pot într-adevăr să ne sporească vigilența la trezire.

În special, alarmele care au calități melodice, care energizează ascultătorul, fiind excelente pentru o trezire eficientă. Dar, pentru a înțelege de ce se întâmplă acest lucru, trebuie mai întâi să înțelegem cum răspunde creierul nostru la stimuli atunci când iese din starea de somn.

Cum să avem o trezire „corectă”?

Modul în care ne trezim poate afecta nu numai starea noastră de spirit, ci și cogniția și performanța noastră mentală. În unele cazuri, starea de somnolență după trezire are potențialul de a fi periculoasă câteva ore mai târziu, prin reducerea performanțelor noastre în luarea deciziilor critice.

Această stare cognitivă de vigilență redusă se numește „inerția somnului”. Este o preocupare din ce în ce mai mare, deoarece poate avea consecințe grave în timpul îndeplinirii unor sarcini cu risc ridicat, inclusiv la volan.

Trezirea se bazează pe procese biologice complexe, inclusiv pe o alocare crescută a fluxului sanguin către creier. Cercetările au arătat, de asemenea, că activitatea fluxului sanguin din creier este diminuată după trezire, în comparație cu starea de dinainte de somn.

Astfel, starea de veghe alertă poate necesita, în parte, mecanisme care să încurajeze o redistribuire a fluxului sanguin către creier – ceea ce anumite tipuri de sunet și muzică pot face.

Cum se trezește creierul?

Un alt factor care influențează vigilența la trezire este stadiul de somn din acel moment. Este mai puțin probabil să vă simțiți amețit dacă vă treziți dintr-un somn ușor, în comparație cu un somn mai profund sau REM.

Eficacitatea alarmei depinde, de asemenea, de vârstă. Adulții tineri cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani au nevoie de alarme mai puternice decât persoanele mai în vârstă, iar adolescenții au nevoie de un prag și mai mare decât adulții tineri.

Un număr tot mai mare de dovezi sugerează că diferite sunete de alarmă pot influența pozitiv performanța umană după trezire.

Potrivit cercetătorilor Stuart McFarlane și Adrian Dyer, de la  Universitatea RMIT, frecvențele temporale (înălțimea sunetului măsurată în Hertz) de aproximativ 500 Hz sunt mai bune pentru a trezi copiii mici, decât varietățile de 2000+ Hz. Totuși, lipsesc cercetările care să arate dacă acest lucru se aplică și adulților, dar se presupune că aceleași tipuri de alarme ar fi benefice, notează ScienceAlert.

Este importantă frecvența și tonalitatea sunetului?

Notificările vocale funcționează mai bine decât frecvențele mai înalte. Cu toate acestea, ele nu sunt la fel de eficiente ca alarmele sonore de 500 Hz – similare celor preinstalate în majoritatea telefoanelor mobile.

În plus, se pare că persoanele care folosesc alarme care au o melodie pe care o vor fredona cu ușurință vor fi mai puțin amețite decât cele care au o alarmă standard.

Astfel, alarma perfectă ar trebui să conțină: o melodie pe care o poți cânta sau fredona cu ușurință, o frecvență dominantă de aproximativ 500 Hz, nici prea rapidă, nici prea lentă. De asemenea, nu uitați că alarma trebuie să fie mai puternică pentru persoanele mai tinere (sau pentru cei care au un somn deosebit de profund).

Vă recomandăm să mai citiți și:

Apneea în somn accelerează îmbătrânirea. Cum ar putea fi inversată?

Dopamina este unul dintre factorii ce inițiază somnul REM

Poți slăbi dacă dormi mai mult. Care este durata optimă pentru somn?

Probleme cu somnul? Un studiu dezvăluie o legătură între Alzheimer și ritmul circadian