Tot mai multe dovezi sugerează că oamenii sunt acum o forță majoră a evoluției pe Pământ. De la reproducerea selectivă până la modificările mediului, schimbăm atât de mult din lumea noastră, încât acum nu numai că influențăm clima, ci și direcția vieții însăși.
În cadrul unui proiect masiv la care au participat 287 de oameni de știință din 160 de orașe din 26 de țări, cercetătorii au examinat modul în care urbanizarea a influențat evoluția la scară globală. Ei au folosit trifoiul alb ca model – o plantă originară din Europa și Asia de Vest, dar care se găsește în orașele din întreaga lume.
„Nu a existat niciodată un studiu de teren al evoluției la această scară sau un studiu global al modului în care urbanizarea influențează evoluția”, a declarat biologul Marc Johnson de la Universitatea din Toronto Mississauga.
Colectând peste 110.000 de eșantioane din orașe, suburbii și zonele rurale, cercetătorii au descoperit că trifoiul din orașe este acum mai asemănător cu trifoiul dintr-un alt oraș aflat la mare distanță sau chiar în cealaltă parte a globului, decât cu cel găsit pe terenurile agricole sau în pădurile din apropiere, indiferent de climă.
Acesta este un exemplu de evoluție adaptivă paralelă – atunci când populații separate sunt modelate de aceeași presiune selectivă, având trăsături specifice, dar în locații diferite. Aceasta arată că modul în care oamenii au modificat Pământul și mediul înconjurător are o influență mai mare în modelarea acestor trăsături decât fenomenele naturale.
În timp ce urbanizarea împărtășește în mod evident multe trăsături în întreaga lume, nu s-a stabilit încă faptul că acestea acționează împreună pentru a împinge evoluția în aceeași direcție.
Analizând mai atent, echipa a identificat că una dintre caracteristicile care se schimbă de-a lungul liniilor urbane spre cele rurale a fost producția de cianură de hidrogen a plantei. Trifoiul alb folosește această substanță chimică ca mecanism de apărare împotriva prădătorilor erbivori. De asemenea, îi ajută să reziste la secetă, raportează ScienceAlert.
Plantele din cele mai îndepărtate populații rurale aveau cu 44% mai multe șanse de a produce cianură de hidrogen decât cele din centrul orașelor.
Studiile au sugerat deja că ratele de schimbare evolutivă sunt mai mari în peisajele care se urbanizează în comparație cu sistemele umane naturale.
„Aceasta este cea mai convingătoare dovadă pe care o avem că modificăm evoluția vieții. Acest lucru este important pentru societate”, spune biologul Rob Ness. Mai ales că se așteaptă ca până în 2030 să triplăm suprafața urbanizată față de anul 2000.
Cercetătorii au acumulat o bază de date mare pe care o pot cerceta în continuare pentru a determina impactul uman.
„Aceste cunoștințe ar putea ajuta la conservarea unora dintre cele mai vulnerabile specii de pe Pământ, la atenuarea impactului dăunătorilor și ar putea contribui la înțelegerea proceselor eco-evolutive fundamentale”, concluzionează autorii în studiul lor, publicat în revista Science.
De ce sunt medicamentele „o ameninţare globală la adresa sănătăţii umane şi a mediului”
Care este mai bun pentru mediu: bradul natural sau bradul artificial?
Pandemia a făcut ca peste jumătate dintre românii din mediul urban să amâne vizitele medicale
Demența și mediul schimbător. Dificultățile cu care se confruntă cei afectați