Războiul din Ucraina, pariul pe care Vladimir Putin l-a pierdut

Până să lanseze invazia la scară largă asupra Ucrainei, Vladimir Putin avea un avantaj asupra tensiunilor cu Vestul. Determinase SUA și Europa să-l ia în serios și experimentase plăcerea de a fi tratat ca lider al unei mari puteri. Mai mult decât atât, Putin reușise să-i intimideze pe ucraineni, pe vecini și lumea întreagă. 

Tot ceea ce trebuia să facă pentru a cimenta această victorie era să recunoască independența regiunilor separatiste ale republicilor din Donbas, înțelegând faptul că șansele Ucrainei de a se alătura NATO erau aproape inexistente, potrivit Atlantic Council.

• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
• Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa

Mai apoi trebuia să continue cu acțiunile subversive îndreptate împotriva Ucrainei și să aștepte momentul în care, mai devreme sau mai târziu, statul avea să intre complet în sfera de influență a Rusiei.

A greșit invadând Ucraina?

Peste noapte, Rusia s-a transformat într-un paria. Vestul deja aplicase un pachet de sancțiuni, cu altele planificate pentru viitorul apropiat. Opinia internațională l-a condamnat aproape unanim pe Putin de agresiuni de război și chiar mii dintre cetățenii Rusiei și-au exprimat dezacordul prin petiții sau proteste.

Cel mai important însă, ucrainenii au ripostat cu ardoare. Probabil că Putin nu se aștepta la așa ceva din partea lor. În anunțul inițial al unei „operațiuni militare speciale”, Putin le-a cerut soldaților ucraineni să renunțe la arme și să nu-și facă griji în ceea ce privește dreptul la viață, dar asta doar pentru că el era convins că ucrainenii se vor conforma.

Dar aceștia nu au făcut-o. În schimb, aceștia au ripostat provocând pierderi în rândul forțelor ruse și au câștigat de partea lor admirația întregii lumi.

O partidă de șah pe care Putin nu o poate câștiga

Ucrainenii din întreaga țară, indiferent de limba pe care o vorbesc, de religie sau de apartenență etnică, s-au strâns în jurul steagului. Zeci de mii s-au oferit voluntari de partea Ucrainei, au donat sânge sau au contribuit financiar la eforturile de apărare a țării. Un val patriotic a cuprins întreaga țară.

Națiunii ucrainene i s-a alăturat diaspora, care acum acționează în direcția organizării de revolte sau strângerii de fonduri. Toți se consideră acum o parte a Ucrainei moderne care, pe cât este de diversificată, pe atât este de unită în lupta împotriva dictaturii.

Peisajul dramatic de război este marcat de unitate în simțiri și de tăria națională, lucru care nu-i convine de niciun fel lui Putin. În tentativele sale suprarealiste de a justifica războiul pe care l-a început, liderul de la Kremlin afirmă că luptă împotriva „fascismului”, „naziștilor” și „drogaților” care nu fac altceva decât să pună în aplicare planurile dictate de stăpânii lor din Vest.

Spațiul de manevră devine din ce în ce mai restrâns

Opțiunile pe care Vladimir Putin le are în prezent nu sunt deloc bune pentru acesta. Încă poate să distrugă fizic Ucraina sau să comită un genocid de proporții înfiorătoare împotriva civililor, dar probabil că și cel mai nebun dintre imperialiștii ruși ar da înapoi din fața a ceea ce ar reprezenta una dintre cele mai cumplite atrocități din istoria umanității.

Putin încă mai poate să încerce să instaureze un regim marionetă la Kiev, care să fie dispus să joace după cum dispune el, arată informațiile obținute de serviciile de informații. Cu toate acestea, acest lucru ar însemna să ocupe țara pe un termen nedefinit. Pentru asta ar fi nevoie de un milion de soldați, fiecare dintre aceștia devenind ținte ale mișcării de rezistență ucrainene care în cele din urmă s-ar contura.

O altă variantă ar fi aceea în care Putin ar încerca să atingă un numitor comun cu actuala administrație de la Kiev, dar acest lucru ar însemna o recunoaștere în cercurile interioare ale puterii de la Kremlin, a faptului că nu a obținut nimic mai mult decât putea să dobândească prin negocieri pașnice.

De ce a acționat Vladimir Putin atât de irațional?

Unul dintre răspunsurile care s-ar putea constitui într-o variantă pentru întrebarea formulată ar fi dat de faptul că acesta ar fi pierdut contactul cu realitatea după ce a stat ascuns într-un buncăr mai bine de doi ani, de teama COVID-19. Altul este că, în calitatea acestuia de lider de necontestat pentru mai bine de două decenii, consilierii săi sunt reticenți în a-i spune orice l-ar putea supăra.

Întâlnirile sale recente cu Consiliul de Securitate al Rusiei sunt un exemplu pentru o dinamică a puterii bolnavă la Kremlin, cu un Putin stând asemeni unui rege pe tron și cu toți ceilalți adunați docili în jurul său.

O altă posibilitate este aceea că s-a lăsat complet absorbit de propaganda sovietică imperială care lega indisolubil Ucraina de Rusia. Este foarte posibil ca ideologia să-l fi orbit pe Vladimir Putin și pe apropiații acestuia astfel încât să nu mai aibă capacitatea de a înțelege realitățile ucrainene.

Astfel Putin a pierdut. Ucraina și ucrainenii vor suferi cumplit de pe urma acestei invazii, dar vor supraviețui și vor renaște chiar mai puternici decât înainte. La polul opus, Vladimir Putin are de înfruntat un viitor incert cauzat de acest război fără sens.

Vă mai recomandăm și:

Vladimir Putin a pus în alertă forțele nucleare ale Rusiei. Cine deține codurile de lansare?

Un război rapid şi crearea unui „stat tampon”, obiectivul lui Vladimir Putin în Ucraina

Viziunea rusească asupra invaziei. Cum vede Rusia războiul început de Putin în Ucraina?

Ce spun cetățenii ruși despre invadarea Ucrainei? „Mă tem că Putin este de neoprit!”