Cum poate fi afectată dezvoltarea creierului copilului de expunerea la amestecuri chimice în timpul sarcinii?

Prin corelarea studiilor umane, cu experimente pe modele celulare și animale, cercetătorii au furnizat dovezi că amestecurile complexe de substanțe chimice perturbatoare ale sistemului endocrin au un impact asupra dezvoltării creierului și limbajului copiilor.

Există din ce în ce mai multe dovezi că substanțele chimice la care suntem expuși în mod continuu pot avea proprietăți de perturbare a sistemului endocrin și, prin urmare, pot fi periculoase pentru sănătatea și dezvoltarea oamenilor și a animalelor, arată EurekAlert.

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

În fiecare an, în cadrul proceselor de autorizare a introducerii pe piață și de producție a unei game vaste de produse, în principal, dar nu numai, derivate din plastic, se eliberează un număr mare de compuși noi care pătrund în organismul uman din mai multe surse, inclusiv din apă, alimente și aer. În timp ce nivelurile de expunere pentru substanțele chimice individuale sunt adesea sub valorile limită existente, expunerea la aceleași substanțe chimice în amestecuri complexe poate avea totuși un impact asupra sănătății umane.

Cercetătorii au dezvoltat noi metode de evaluare a riscurilor generate de amestecurile chimice

Cu toate acestea, toate evaluările de risc existente și, prin urmare, valorile limită stabilite, se bazează pe substanțe chimice examinate una câte una.

Astfel, a existat o nevoie stringentă de a testa dacă ar fi posibilă o strategie alternativă, în care amestecurile măsurate în expunerile din viața reală ar putea fi testate ca atare atât în cadrul epidemiologic, cât și în cel experimental. Proiectul EDC-MixRisk, finanțat de UE, și-a propus să abordeze această nevoie nesatisfăcută.

Studiul, publicat în Science, a fost realizat în trei etape. În primul rând, a fost identificat un amestec de substanțe chimice în sângele și urina femeilor însărcinate, asociat cu întârzierea dezvoltării limbajului la copiii de 30 de luni. Acest amestec critic a inclus o serie de ftalați, bisfenol A și substanțe chimice.

Ulterior, studiile experimentale au scos la iveală țintele moleculare prin care nivelurile relevante pentru oameni ale acestui amestec perturbau reglarea circuitelor endocrine.

Substanțele perturbă reglarea genelor implicate în autism și dizabilitate intelectuală

În al treilea rând, rezultatele studiilor experimentale au fost folosite pentru a dezvolta noi principii pentru evaluarea riscurilor acestui amestec.

„Organoidele creierului uman (culturi avansate in vitro care reproduc aspecte importante ale dezvoltării creierului uman) au oferit  posibilitatea de a cerceta direct efectele moleculare ale acestui amestec asupra țesutului cerebral uman în stadii care corespund celor măsurate în timpul sarcinii. Împreună cu alte sisteme experimentale, am descoperit că amestecul perturbă reglarea genelor legate de autism (una dintre caracteristicile acestuia fiind afectarea limbajului), împiedică diferențierea neuronilor și modifică funcția hormonului tiroidian în țesutul neuronal”, a declarat Giuseppe Testa, cercetător principal al EDC-MixRisk.

Astfel, cercetătorii au reușit să demonstreze că 54% dintre copiii incluși în studiu prezentau un risc de dezvoltare întârziată a limbajului, deoarece au fost expuși prenatal la un amestec de substanțe chimice cu niveluri care depășeau nivelurile preconizate ca având un impact asupra dezvoltării neurologice. Acest risc nu a devenit evident atunci când au fost utilizate valorile limită actuale pentru substanțele chimice individuale.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Implantul Neuralink a cauzat moartea a 21% dintre maimuțele pe care s-au efectuat studii

Exercițiile fizice întăresc sistemul imunitar și stimulează anticorpii după vaccinare

O dietă sănătoasă ar putea crește speranța de viață cu până la 10 ani

De câte pahare de vin este nevoie pentru a atinge limita zilnică de zahăr