Până de curând, cercetătorii nu credeau că albinele pot supraviețui ca animale sălbatice în Europa. Însă aceștia au descoperit acum că în unele regiuni încă există albine sălbatice.
Într-un studiu recent, biologii Benjamin Rutschmann și Patrick Kohl, de la Julius-Maximilians-Universität Würzburg (JMU) din Bavaria, Germania, arată că albinele sălbatice încă mai există în regiunea Galiției din nord-vestul Spaniei.
Oamenii de știință au descris locurile în care se află cuiburile și condițiile în care albinele pot supraviețui în revista de biologie conservaționistă Biological Conservation.
Rutschmann și Kohl sunt doctoranzi la Chair of Animal Ecology and Tropical Biology din cadrul JMU, în grupul profesorului Ingolf Steffan-Dewenter.
Aceștia au început studiul în Galiția, în octombrie 2019, la sugestia colegului lor spaniol Alejandro Machado. Acesta din urmă observase roiuri de albine ocupând interiorul stâlpilor de electricitate goi pe dinăuntru și, aparent, dezvoltându-se acolo.
Pentru a afla dacă regiunea ar putea susține o întreagă populație de colonii de albine sălbatice, cercetătorii le-au căutat pe o suprafață de 136 de kilometri de stâlpi goi de electricitate.
„Am descoperit 214 stâlpi”, spune Rutschmann. Cercetătorii au verificat fiecare stâlp pentru a vedea dacă albinele pot supraviețui în interiorul lui.
„În primul an al investigației noastre am găsit 29 de colonii”, adaugă Rutschmann. La o a doua vizită, în martie 2020, cercetătorii au descoperit că 17 dintre aceste colonii au supraviețuit iernii „chiar dacă nu fuseseră nici hrănite și nici tratate împotriva paraziților”.
Exista posibilitatea ca roiurile de albine sălbatice să fi fost descendenții sălbatici ai speciilor străine de albine importate de apicultori. În Germania, după spusele lui Rutschmann, subspecia autohtonă de albine (Apis mellifera mellifera) a fost înlocuită în acest mod cu mult timp în urmă de subspeciile de import, în primul rând de albina Carnica (A. m. carnica).
Dar nu și în cazul albinelor din Galiția. Analizând modelul nervurilor aripilor, cercetătorii JMU au descoperit că toate coloniile care trăiau în stâlpii de electricitate făceau parte din specia albinei iberice, Apis mellifera iberiensis.
Astfel se poate concluziona că, în Spania, albina a existat simultan atât ca animal sălbatic, cât și ca animal domesticit până în zilele noastre.
„Dacă populația poate fi stabilă pe termen lung putem determina doar prin intermediul unor ani suplimentari de observație”, spune Kohl.
„După doi ani de studiu și un total de 52 de colonii de albine observate, vedem că aproximativ 40% dintre acestea supraviețuiesc iernii”, relatează Alejandro Machado, care locuiește în regiune. Acestea sunt primele date raportate vreodată despre ratele de supraviețuire ale coloniilor de albine sălbatice din Europa.
O analiză a peisajului din jurul stâlpilor de energie a arătat că supraviețuirea albinelor melifere din Galiția depinde în mare măsură de cât de naturale sunt împrejurimile. În stâlpii de electricitate înconjurați de tufărișuri, lande sau păduri supraviețuiesc iernii mult mai multe colonii decât în stâlpii în câmpuri cultivate intensiv.
Pentru coloniile înconjurate de habitate seminaturale în proporție mai mare de 50%, cel puțin jumătate dintre colonii au supraviețuit iernii. În schimb, în peisajele cu habitat seminatural în proporție mai mică de 25%, unde se găsește o cantitate mică de hrană, probabilitatea de supraviețuire a fost aproape de zero.
În Galiția, cercetătorii au descoperit contraste puternice între zonele seminaturale învecinate neutilizate sau cu o utilizare tradițională extensivă (lande, crânguri) și suprafețele mari de agricultură intensivă, cu aport ridicat de pesticide și îngrășăminte.
„Acest contrast puternic dintre cvasi-natură și deșert agricol a fost cel care ne-a făcut să realizăm că contextul peisajului joacă un rol atât de important în supraviețuirea albinelor”, spune Rutschmann.
Studiul arată importanța fundamentală a formelor extensive de utilizare a terenurilor și a restabilirii caracteristicilor peisajului aproape natural, cum ar fi gardurile vii pentru conservarea insectelor, notează EurekAlert.
„Fără habitate suficiente de cuibărit și hrănire, chiar și interzicerea pesticidelor sau oprirea schimbărilor climatice nu vor ajuta insectele”, concluzionează Kohl.
Vă recomandăm să citiți și:
O floare unică în lume a înflorit la Cazanele Dunării
„Regina Oceanului”, un uriaș rechin alb, a fost prinsă de oamenii de știință