Bureții arctici se hrănesc cu rămășițele foștilor locuitori pentru a supraviețui în condiții ostile

Cercetătorii au făcut o nouă descoperire care evidențiază biodiversitatea din habitatele neospitaliere pentru oameni, după ce au observat că spongierii, sau bureții, arctici supraviețuiesc în condiții ostile, hrănindu-se cu organismele care au dispărut.

Pe fundul Oceanului Arctic, în întunericul rece, substanțele nutritive și vegetația sunt rare. Astfel, oamenii de știință au fost surprinși să descopere o populație înfloritoare și densă de bureți care ocupă munții vulcanici inactivi la adâncimi mezopelagice în Oceanul Arctic Central.

• Doar o fracțiune din hidrogenul ascuns sub pământ ar putea alimenta întreaga planetă timp de 200…
• Ce au descoperit cercetătorii după ce au disecat pentru prima dată cea mai rară balenă din…

„Înflorind pe vârful munților submarini vulcanici stinși de pe creasta Langseth, am găsit grădini masive de bureți, dar nu știam cu ce se hrăneau”, spune biologul marin Antje Boetius de la Institutul Alfred Wegener din cadrul Centrului Helmholtz pentru cercetări polare și marine din Germania.

Bureții au o dietă diversă

Grădinile de bureți, așa cum sunt cunoscute astfel de comunități, sunt foarte importante pentru ecosistemele marine. Ele oferă zone de habitat pentru alte organisme și contribuie la ciclul nutrienților din apele în care trăiesc. Fiind hrănitori prin filtrare, aceștia au o dietă diversă, comunitățile fiind capabile să exploateze tot ceea ce este disponibil în propriul habitat.

Cu toate acestea, la Langseth Ridge, nu pare să existe prea multe de exploatat. Totuși, o echipă de cercetători s-a apucat de cartografierea fundului mării și de prelevarea de probe de biomasă, atât pentru a identifica speciile de bureți, cât și pentru a-și da seama cu ce se hrănesc aceștia.

„Analizele noastre au arătat că bureții au simbioți microbieni care sunt capabili să folosească materia organică veche”, explică Teresa Morganti de la Institutul Max Planck pentru Microbiologie Marină din Germania. „Acest lucru le permite să se hrănească cu rămășițele foștilor locuitori, acum dispăruți, cum ar fi tuburile de viermi compuse din proteine.”

40% din volumul unui burete, alcătuit din microbi

Bureții sunt forme de viață foarte simple. Ei nu au mușchi, nervi sau organe. Cu toate acestea, au o trăsătură care îi ajută să se adapteze și să supraviețuiască într-o gamă atât de largă de medii: la fel ca oamenii, ei se bazează pe ajutorul microbiomului lor, dar într-o măsură mai mare.

În corpurile lor poroase, găzduiesc diverse comunități de microbi, cum ar fi bacterii, microalge și archaea. Până la 40 la sută din volumul unui burete poate fi reprezentat de microbi simbioți.

Acești microbi pot contribui la metabolismul gazdei lor în mod semnificativ, prin mecanisme precum fotosinteza și fixarea azotului, eliminarea excrementelor sau producerea de antibiotice, pe care gazda nu le-ar putea realiza singură.

Cei mai mulți dintre bureții arctici aparțin genului Geodia, cu o vârstă medie de aproximativ 300 de ani (ceea ce nu este neobișnuit pentru bureți), scrie Science Alert.

Ecosisteme bogate, chiar și în apele întunecate

Cândva, cu mii de ani în urmă, acești munți submarini vulcanici erau activi. Astfel de regiuni hidrotermale facilitează ecosistemele înfloritoare, chiar și în apele întunecate și friguroase.

Infuzia de substanțe chimice vulcanice în apă, precum și căldura, susțin rețelele alimentare bazate pe chimiosinteză – valorificarea reacțiilor chimice pentru energie, mai degrabă decât lumina soarelui folosită în fotosinteză.

Când munții submarini au murit și s-au răcit, la fel au făcut și ecosistemele care se bazau pe ei, lăsând în urmă rămășițele lor. Cu toate acestea, foarte puține lucruri din ocean se irosesc, chiar și rămășițele organismelor dispărute.

„Microbii au exact setul de instrumente potrivit pentru acest habitat”, spune microbiologul marin Ute Hentschel de la Centrul GEOMAR Helmholtz pentru cercetări oceanice din Germania. „Microbii au genele necesare pentru a digera particulele și materia organică dizolvată și pentru a o utiliza ca sursă de carbon și azot.”

Un ecosistem unic

„Acesta este un ecosistem unic. Nu am mai văzut așa ceva până acum în zona înaltă a Arcticii Centrale”, spune Boetius. „În zona de studiu, productivitatea din ape asigură mai puțin de un procent din cererea de carbon a bureților. Astfel, această grădină de bureți poate fi un ecosistem tranzitoriu, dar este bogată în specii, inclusiv corali moi”.

De asemenea, potrivit cercetătorilor, descoperirea evidențiază biodiversitatea existentă în habitatele neospitaliere pentru oameni. În locuri precum Arctica, aflată sub amenințarea înfricoșătoare a schimbărilor climatice, înțelegerea biodiversității va fi esențială pentru a încerca să o protejăm, spune echipa.

Cercetarea a fost publicată în Nature Communications.

Vă recomandăm să citiți și:

O enzimă extrasă din bureţii de mare opreşte creşterea celulelor canceroase

Cum combatem încălzirea globală? Prin tehnologia bureţilor gigantici

Zăpada care strălucește îi uimește pe cercetătorii ruși. Fenomenul descoperit în Arctica

O abundență șocantă de forme de viață, descoperită sub o banchiză din Antarctica