Cea mai „tânără” pereche de asteroizi, descoperită în Sistemul Solar

Potrivit unui studiu recent, o pereche de asteroizi care orbitează în jurul Soarelui s-a format în urmă cu aproximativ 300 de ani.

Această descoperire scoate la iveală cea mai tânără pereche de asteroizi găsiți vreodată în Sistemul Solar. Acest fapt poate să ofere noi informații despre modul de fărâmițare al acestor corpuri cerești, dar și să ridice o serie de noi întrebări.

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

„Este foarte interesantă descoperirea acestei perechi de asteroizi, formată în urmă cu doar 300 de ani, perioadă care, raportată la timpul astronomic, reprezintă ceva insignifiant,” spune Petr Fatka, astronom în cadrul Institutului Astronomic al Academiei de Științe din Cehia.

Atunci când Sistemul Solar a luat naștere, dintr-un pâlc dens din cadrul unui nor uriaș de gaze și praf, materia care nu a fost integrată în planete sau Soare a ajuns să plutească în derivă, sub formă de comete, asteroizi și alte lucruri de acest fel.

Corpuri cosmice care au continuat să plutească în derivă

Se crede că aceste corpuri au continuat să plutească în derivă, încă înainte ca lumea noastră să ia naștere. De fapt, astronomii sunt de părere că planete stâncoase, ca Pământul, Venus, Marte sau Mercur, au luat naștere din aglomerarea unor astfel de corpuri. Astfel că, prin raportare la această teorie, asteroizii devin aspecte care merită studiate mai mult. Nu doar că posedă informații cu privire la compoziția timpurie a Sistemului Solar, ci ar putea fi pietrele de temelie care au dus la apariția planetei noastre.

Interesant de analizat este și modul în care aceștia au suferit schimbări de-a lungul timpului. Se pot obține informații cu privire la comportamentul unor astfel de corpuri cerești, care pot afecta fundamental un ecosistem fragil ca cel al planetei noastre.

„Tânăra” pereche de asteroizi a fost descoperită în 2019

Cei doi asteroizi – numiți 2019 PR2 și 2019 QR6 – au fost descoperiți separat în 2019, de către o echipă de cercetători. Aceștia s-au folosit de telescopul de supraveghere Pan-STARRS1 din Hawaii, respectiv Catalina Sky Survey din Arizona.

Nu a trecut multă până când cei doi asteroizi au fost reperați rapid; aveau o orbită eliptică, lucru ciudat dacă este să-i comparăm cu ceilalți asteroizi care trec prin apropiere de Pământ, în drumul lor spre Soare.

Asteroizii binari nu sunt ceva nemaivăzut. Dar mecanismele unei formații de asteroizi binari nu sunt înțelese pe deplin. Așa că oamenii de știință au manifestat un interes crescut în analizarea mai profundă. S-au folosit de mai multe telescoape pentru a fotografia perechea, studiind lumina difuză care era reflectată de suprafețele acestora.

Cum apar perechile de asteroizi?

Astfel, cercetătorii au descoperit că cel mai mare dintre cei doi asteroizi avea un diametru de aproximativ un kilometru, iar cel de-al doilea, un diametru la jumătate din dimensiunile primului. Observațiile identificate de Observatorul Lowell au mai scos la iveală și faptul că cele două roci au suprafețe similare, ceea ce sugerează faptul că sunt asemănătoare și din punct de vedere al compoziției.

Pentru a afla originea acestor obiecte, cercetătorii au apelat la modelare. Astfel, echipa a descoperit că asteroizii s-au desprins de corpul gazdă în urmă cu aproximativ 270 de ani. Majoritatea perechilor de asteroizi sunt rezultatul fisiunii rotaționale. Acest fenomen are loc atunci când un asteroid cu o compoziție ceva mai slabă începe să se rotească cu o viteză atât de mare, încât începe să se descompună. Iar ceea ce se desprinde din acesta, reprezintă materia primă pentru obiecte de mai mici dimensiuni.

Cei doi asteroizi vor trece prin câmpul observabil în anul 2033

De acum încep să apară întrebările. Fără nici o intervenție, există unele particularități ale configurației 2019 PR2 și 2019 QR6 care indică faptul că ar fi fost nevoie de o perioadă mai mare de 270 de ani pentru a ajunge la forma actuală. Echipa a încercat să aplice procesele de modelare din nou, descoperind că această nepotrivire s-ar explica doar dacă obiectul părinte ar fi fost o cometă, potrivit Science Alert.

Dar și acum, avem parte de și mai multe întrebări. În prezent, corpurile nu arată nici un semn de activitate a cometelor. Astfel că rămâne un mister cum aceste obiecte s-au putut desprinde dintr-un singur obiect părinte și să se individualizeze.

Următoare perioadă în care acestea vor trece prin câmpul observabil va fi anul 2033. Așadar, până atunci, va trebui să avem răbdare și să sperăm că viitoarele observații vor oferi mai multe răspunsuri.

Vă mai recomandăm și:

Misterioșii asteroizi bogați în metale care ar putea fi exploatate într-o bună zi

A provenit apa de pe Pământ din comete înghețate și praf spațial?

Cometele din afara sistemului nostru solar ne-ar putea vizita mai des

Bosonul Higgs ar fi împiedicat colapsul Universului, iar asta sugerează că trăim într-un multivers