NASA a confirmat faptul că sfârșitul Stației Spațiale Internaționale este inevitabil și a oferit informații despre locul și perioada când aceasta va fi scoasă din uz.
Sfârșitul Stației Spațiale Internaționale (ISS) este programat pentru anul 2031, când aceasta va fi retrasă de pe orbită și va fi prăbușită într-un colț îndepărtat al Oceanului Pacific, un adevărat cimitir pentru alți sateliți și instrumente spațiale care și-au încheiat durata de viață.
La mai bine de 30 de ani de la lansarea sa din 1998, ISS va fi scoasă de pe orbită în ianuarie 2031, conform estimărilor bugetare ale NASA.
Odată ieșită de pe orbită, stația spațială va efectua o coborâre dramatică înainte de a ateriza în Point Nemo, care se află la aproximativ 2.700 km de orice teritoriu și a devenit cunoscut sub numele de „cimitirul spațial”, un loc de veci pentru stațiile spațiale, sateliții vechi și alte resturi spațiale scoase din funcțiune.
Cunoscut și sub denumirea de „Polul oceanic al inaccesibilității” sau „Zona nelocuită a Oceanului Pacific de Sud”, regiunea din jurul cimitirului spațial este cunoscută pentru lipsa totală de activitate umană. Este „aproape cel mai îndepărtat loc de orice civilizație umană pe care îl puteți găsi”, a spus NASA.
NASA intenționează să continue cercetările spațiale în viitor, cumpărând spațiu și timp pentru oamenii de știință astronauți pe nave spațiale comerciale.
În timp ce sărbătorește recordul ISS în ceea ce privește realizările științifice, Robyn Gatens, directorul Stației Spațiale Internaționale de la sediul NASA, a subliniat, de asemenea, că obiectivul său actual este de „a pune bazele unui viitor comercial pe orbita joasă a Pământului”.
„Așteptăm cu nerăbdare să împărtășim lecțiile învățate și experiența operațională cu sectorul privat pentru a-i ajuta să dezvolte destinații sigure, fiabile și rentabile în spațiu”, a declarat Phil McAlister, directorul spațiilor comerciale la sediul NASA.
NASA a estimat că tranziția cercetării sale spațiale de la o stație spațială dedicată la închirierea spațiului la bordul unor întreprinderi spațiale comerciale ar economisi 1,3 miliarde de dolari numai în 2031 și că economiile ar putea „fi aplicate inițiativelor NASA de explorare a spațiului adânc, permițând agenției să exploreze spațiul profund mai departe și mai repede”.
ISS, de dimensiunea unui teren de fotbal american, orbitează în jurul Pământului aproximativ o dată la 90 de minute și a fost ocupată continuu de astronauți începând din noiembrie 2000, scrie The Guardian.
În septembrie, un oficial rus a avertizat că au fost descoperite mici fisuri pe stația spațială care s-ar putea agrava în timp și a s-a arătat îngrijorat cu privire la echipamentele vechi și riscul „defecțiunilor ireparabile”.
Stația spațială trebuia să funcționeze inițial doar 15 ani, dar NASA a spus într-un raport că „sunt încrezători că viața ISS poate fi prelungită până în 2030”, deși unele analize ale viabilității sale sunt încă în curs de desfășurare. ISS „examinează problemele tehnice recente de la bordul segmentului rus”, a spus NASA în raportul său.
Din 1971, aproape 300 de bucăți diferite de resturi spațiale, inclusiv cel puțin cinci stații spațiale, au fost scufundate în Point Nemo, majoritatea de origine americană sau rusă, potrivit unui articol de revizuire a legii despre impactul asupra mediului al cimitirului spațial.
Sfârșitul Stației Spațiale Internaționale ar putea fi spectaculos. „Prăbușirea” stației spațiale ruse Mir, care a avut loc în martie 2001, a fost realizată cu ajutorul unei nave care și-a aprins motoarele pentru a împinge stația spațială din orbită și a o trimite astfel spre Pământ.
În timp ce panourile solare și alte piese periferice ale stației spațiale s-au rupt în timpul căderii acesteia, aproximativ 20-25 de tone de rămășițe au căzut laolaltă, ducând la boomuri sonice, conform documentației NASA.
Vă recomandăm să citiți și:
Elon Musk i-a oferit unui tânăr 5.000 de dolari pentru a nu-i mai urmări avionul
Rusia râdea de SpaceX, dar acum a ajuns să rezerve un loc pe nava lor pentru un cosmonaut
Ce obiect a lovit submarinul nuclear american în Marea Chinei de Sud? Rezultatele anchetei