COVID-19 pierde 90% din abilitatea de infectare după mai puțin de 20 de minute în aer

Abilitatea de infectare a coronavirusului scade cu 90% în mai puțin de 20 de minute de când ajunge în aer, cea mai mare scădere înregistrându-se în primele 5 minute, sugerează prima simulare din lume privind supraviețuirea virusului în aerul expirat.

Descoperirile subliniază din nou pericolul transmiterii COVID-19 pe distanță scurtă, distanțarea fizică și purtarea măștii fiind probabil cele mai eficiente mijloace de prevenire a infecției. Ventilarea spațiilor, deși utilă, probabil are un impact mai mic, notează The Guardian.

• Premieră în astronomie! O stea binară, detectată pentru prima dată în apropiere de gaura neagră supermasivă…
• Cât de mult „ne putrezește” Internetul creierul? Dovezile sunt tot mai greu de ignorat

„Oamenii s-au concentrat asupra spațiilor prost ventilate și s-au gândit la transmiterea prin aer la distanțe de câțiva metri sau de-a lungul unei încăperi. Nu spun că nu se întâmplă, dar cred totuși că cel mai mare risc de expunere este atunci când ești aproape de cineva”, a spus profesorul Jonathan Reid, director al Centrului de Cercetare a Aerosolilor de la Universitatea din Bristol și autorul principal al studiului.

Abilitatea de infectare COVID-19 scade pe măsură ce particulele virale „se usucă”

„Atunci când te îndepărtezi, nu numai că aerosolul este diluat, dar și virusul este mai puțin infecțios, deoarece acesta își pierde capacitatea de infectare [ca urmare a trecerii timpului]”, a adăugat profesorul.

Până acum, ipotezele noastre despre cât timp supraviețuiește virusul în picături mici din aer s-au bazat pe studii care au implicat pulverizarea virusului în vase sigilate numite tobe Goldberg, care se rotesc pentru a menține picăturile în aer. Folosind această metodă, cercetătorii americani au descoperit că virusul mai poate fi detectat după trei ore. Totuși, astfel de experimente nu reproduc cu exactitate ceea ce se întâmplă atunci când tușim sau respirăm.

În schimb, cercetătorii de la Universitatea din Bristol au dezvoltat un aparat care le-a permis să genereze orice număr de particule minuscule și să le suspende între două inele electrice, între cinci secunde și 20 de minute, controlând în același timp cu precizie temperatura, umiditatea și intensitatea luminii UV din jurul lor.

„Este prima dată când cineva a reușit să simuleze cu adevărat ce se întâmplă cu aerosolul în timpul procesului de expirare”, a spus Reid.

Factorii care perturbă capacitatea virusului de infectare

Studiul, care nu a fost încă evaluat de experți din domeniu, a sugerat că, pe măsură ce particulele virale părăsesc condițiile relativ umede și bogate în dioxid de carbon ale plămânilor, acestea pierd rapid apă și „se usucă”, în timp ce trecerea la niveluri mai scăzute de dioxid de carbon este asociată cu o creștere rapidă a pH-ului.

Ambii factori perturbă capacitatea virusului de a infecta celulele umane, dar viteza cu care particulele se usucă variază în funcție de umiditatea relativă a aerului din jur.

Atunci când aceasta a fost mai mică de 50% (similar cu aerul relativ uscat găsit în multe birouri) virusul și-a pierdut aproximativ jumătate din abilitatea de infectare în cinci secunde, după care declinul a fost mai lent și mai constant, cu o pierdere suplimentară de 19% în timpul următoarelor cinci minute.

La 90% umiditate (aproximativ echivalentă cu o saună sau un duș) scăderea infecțiozității a fost mai treptată, 52% dintre particule rămânând infecțioase după cinci minute, scăzând la aproximativ 10% după 20 de minute; după aceste 20 de minute nu au existat diferențe între cele două scenarii.

Cu toate acestea, temperatura aerului nu a făcut nicio diferență în ceea ce privește infecțiozitatea virală, contrazicând astfel teoria larg răspândită conform căreia transmiterea virală este mai scăzută la temperaturi ridicate.

„Așadar, dacă mă întâlnesc astăzi cu prietenii la prânz într-un local, principalul [risc] este probabil ca eu să transmit [virusul] prietenilor mei sau prietenii mei să mi-l transmită mie, mai degrabă decât să fie transmis de la cineva din cealaltă parte a încăperii”, a spus Reid.

Au fost testate mai multe scenarii

Acest lucru evidențiază importanța purtării măștii în situațiile în care oamenii nu se pot distanța fizic, a adăugat el.

Descoperirile susțin ceea ce epidemiologii au observat pe teren, a spus dr. Julian Tang, virolog clinic la Universitatea din Leicester, adăugând că „măștile sunt foarte eficiente… precum și distanțarea socială. Ventilația îmbunătățită va ajuta, de asemenea, mai ales dacă aceasta este aproape de sursă”.

Dr. Stephen Griffin, profesor asociat de virologie la Universitatea din Leeds, a subliniat importanța ventilației, spunând: „Aerosolii vor umple rapid spațiile interioare în absența unei ventilații adecvate, deci presupunând că persoana infectată rămâne în cameră, nivelurile de virus vor fi reînnoite”.

Aceleași efecte au fost observate în toate cele trei variante de SARS-CoV-2 pe care echipa le-a testat până acum, inclusiv Alfa. Cercetătorii speră să înceapă experimente cu varianta Omicron în câteva săptămâni.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii chinezi susțin că Omicron ar fi provenit de la un șoarece, nu de la un pacient imunocompromis

Este posibil ca varianta Omicron să fi capturat o bucată de virus al răcelii

Un supraviețuitor de cancer a avut o infecție COVID-19 record de cel puțin 335 de zile

Anticorpi anti-COVID, detectați în laptele matern al femeilor vaccinate