Home » Natură » Cum ar putea praful din deșert, ajuns în atmosfera Pământului, să distrugă stratul de ozon

Cum ar putea praful din deșert, ajuns în atmosfera Pământului, să distrugă stratul de ozon

Cum ar putea praful din deșert, ajuns în atmosfera Pământului, să distrugă stratul de ozon
Deșertul Atacama, fotografiat din avion. Credit foto: Sam Hall
Publicat: 03.01.2022

Atunci când vântul duce praful fin al deșertului în atmosferă, iodul din acel praf poate declanșa reacții chimice care distrug o parte din poluarea aerului, însă poate și face ca gazele cu efect de seră să persiste mai mult timp.

Descoperirea, publicată în jurnalul Science Advances, ar putea forța cercetătorii să reanalizeze modul în care particulele de la sol pot afecta chimia din atmosfera Pământului, potrivit EurekAlert.

„Iodul, aceeași substanță chimică adăugată drept nutrient la sarea de masă, consumă ozonul în aerul prăfuit de la mari înălțimi în atmosferă”, a spus Rainer Volkamer, cercetător CIRES și profesor de chimie la Universitatea din Colorado Boulder (CU Boulder).

Volkamer a coordonat echipa care a efectuat măsurători atmosferice deasupra Oceanului Pacific de Est în urmă cu mai mulți ani. Noua descoperire, a spus acesta, are implicații pentru calitatea aerului și climă. Chimia iodului poate face ca gazele cu efect de seră să persiste mai mult timp și ar trebui să ne facă să reevaluăm schemele de geoinginerie care implică praful.

„Există surse și procese chimice la sol despre care nu știam”

„Înțelegerea noastră a ciclului iodului este incompletă. Există surse și procese chimice la sol despre care nu știam, dar pe care acum trebuie să le luăm în considerare”, a adăugat Volkamer.

Deșertul Atacama din Chile. Sursa foto: Shutterstock

Cercetătorii atmosferici au fost mereu interesați de faptul că straturile de aer prăfuit sunt adesea la mici înălțimi în stratul poluant de ozon, care, atunci când sunt concentrate, pot afecta plămânii oamenilor și chiar recoltele. Savanții bănuiau că un anumit tip de chimie între praf și suprafață consuma ozonul, însă nimeni nu a putut arăta ce se întâmpla în experimentele de laborator. Alții au făcut speculații, însă au existat mereu incertitudini, a spus Volkamer. Prin comparație, experimentele de laborator au arătat că o formă gazoasă a iodului poate consuma ozonul, însă au existat doar indicii a unei legături între praf și iod.

TORERO (Tropical Ocean Troposphere Exchange of Reactive Halogens and Oxygenated Hydrocarbons, o campanie de cercetare finanțată de Fundația Științifică Națională din SUA) a surprins praful, iodul și ozonul, într-un final, într-o singură imagine, iar apoi a fost clar faptul că, acolo unde praful deșertului conține niveluri semnificative de iod, precum praful din deșertul Atacama din Chile, iodul a fost rapid transformat într-o formă gazoasă și ozonul a ajunge la niveluri foarte scăzute. Însă, cum s-a format acel iod bazat pe praf? „Mecanismul este încă necunoscut. Vom afla în viitor”, a spus Volkamer.

„Ar fi bine să evităm adăugarea de iod antropogenic în stratosferă!”

Cercetările sunt foarte importante pentru toți cei interesați de viitorul atmosferei. Reacțiile iodului în atmosferă sunt cunoscute pentru rolul pe care îl joacă în reducerea nivelurilor de hidroxid, spre exemplu, care pot crește durata de viață a metanului și altor gaze cu efect de seră. Mai important este că numeroase idei de geoinginerie implică injectarea particulelor de praf în atmosfera Pământului astfel încât să reflecte radiația solară. Acolo, în stratosferă, ozonul nu este un poluant. În schimb, ozonul formează un „strat critic de ozon” care ajută la protejarea planetei noastre de radiații.

Dacă iodul din praf ar fi transformat chimic într-o formă ce elimină ozonul din stratosferă, a spus Volkamer, „asta nu ar fi bine, pentru că ar putea încetini refacerea stratului de ozon”. „Ar fi bine să evităm adăugarea de iod antropogenic în stratosferă!”, a adăugat cercetătorul.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ce este stratul de ozon și cât de important este pentru noi?

Gheața din Antarctica dezvăluie impactul uman asupra atmosferei cu mult înainte de Revoluția Industrială

O ciupercă ar putea fi vinovată pentru lipsa amoniacului din atmosfera planetelor Uranus și Neptun

Impact uriaș pe Jupiter. Ceva a explodat în atmosferă, iar momentul a fost surprins de astronomi amatori

Ioana Scholler
Ioana Scholler
Ioana s-a alăturat echipei DESCOPERĂ.ro în 2020, fiind atrasă de subiecte ce țin de știință, istorie și natură. Ioana și-a finalizat studiile de licență în Manchester, Marea Britanie, acolo unde a studiat Jurnalism Multimedia, și studiile de masterat în Media, Comunicare Publică și ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Un nou record istoric pentru prețul aurului. A fost depășit pragul de 4.400 de dolari pe uncie
Un nou record istoric pentru prețul aurului. A fost depășit pragul de 4.400 de dolari pe uncie
Cum facem față sărbătorilor fără excese alimentare?
Cum facem față sărbătorilor fără excese alimentare?
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit de două ori şi a sfârşit la mănăstire
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit ...
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru