Talibanii, sau „studenți” în limba paștună, au apărut la începutul anilor 1990 în nordul Pakistanului, în urma retragerii trupelor sovietice din Afganistan. Specialiștii cred că, la început, mișcarea predominant paștună a apărut în seminarele religioase, finanțate în mare parte cu bani de la Arabia Saudită, care propovăduiau o formă strictă de Islam sunit.
Promisiunea făcută de talibani, în regiunile paștune situate de-o parte și de alta a Pakistanului și Afganistanului, a fost de a restaura pacea și securitatea și de a impune propria versiune austeră de Șaria, legea islamică, odată ajunși la putere.
Din sud-vestul Afganistanului, talibanii și-au extins rapid influența. În septembrie 1995, aceștia au capturat provincia Herat, învecinată cu Iran, iar apoi, exact un an mai târziu, talibanii au capturat capitala afgană, Kabul, deturnând regimul președintelui Burhanuddin Rabbani, unul dintre fondatorii mișcării mujahedinilor care s-au opus ocupației sovietice. Până în 1998, talibanii au preluat controlul asupra 90% din Afganistan.
Afganii, temându-se de excesele și conflictele mujahedinilor după retragerea sovieticilor, au primit cu brațele deschise talibanii atunci când aceștia și-au făcut apariția pentru prima oară. Popularitatea lor inițială s-a datorat faptului că au luptat împotriva corupției și au făcut drumurile și regiunile sub controlul lor mult mai sigure pentru comerț.
Însă, talibanii au introdus (sau susținut) mult pedepse în conformitate cu interpretarea strictă a legii Șaria, cum ar fi execuțiile publice a celor acuzați de omor sau adulter, dar și amputările pentru cei vinovați de furt. Bărbații trebuiau să-și lase barba să crească, iar femeile erau obligate să se acopere în totalitate cu veșmântul cunoscut drept burka.
Talibanii au interzis televiziunea, muzica și cinematografele, nefiind de acord ca fetele de peste 10 ani să meargă la școală. Aceștia au fost acuzați de numeroase abuzuri culturale și ale drepturilor omului. Un exemplu cunoscut a avut loc în 2001, atunci când talibanii au distrus faimoasele statui ale lui Buddha, din Ansamblul de la Bamian, în ciuda revoltei comunității internaționale.
Pakistanul a negat în repetate rânduri faptul că a fost „arhitectul” mișcării talibanilor, însă există foarte puține îndoieli în această privință pentru că mulți afgani care s-au alăturat inițial mișcării au fost educați în școli religioase din Pakistan.
De asemenea, Pakistan a fost una din cele trei țări, alături de Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, care au recunoscut talibanii atunci când aceștia se aflau la putere în Afganistan. Mai mult, Pakistan a fost ultima țară care a rupt relațiile diplomatice cu grupul islamic, scrie BBC.
La un moment dat, talibanii au amenințat cu destabilizarea Pakistanului din zonele controlate de aceștia în nord-vest. Unul dintre cele mai condamnate atacuri ale talibanilor pakistanezi a avut loc în octombrie 2012, atunci când activista Malala Yousafzai a fost împușcată în drum spre casa ei, în orașul Mingora. Din fericire, Malala a scăpat cu viață, fiind operată într-un spital militar.
O ofensivă militară majoră care a avut loc doi ani mai târziu, în urma masacrului de la școala Peshawar, a redus considerabil influența grupului în Pakistan. Cel puțin trei personaje cheie ale mișcării au fost ucise în timpul atacurilor cu drone americane în 2013, inclusiv liderul grupului, Hakimullah Mehsud.
Talibanii din Afganistan au captat atenția întregii lumi după atacurile din 11 septembrie 2001 asupra turnurilor World Trade Center din New York. Talibanii au fost acuzați de faptul că au oferit refugiu pentru suspecții principali ai atacurilor, Osama Bin Laden și mișcarea sa al-Qaeda.
La data de 7 octombrie 2001, o coaliție militară coordonată de SUA a lansat atacuri în Afganistan, iar până în prima săptămână a lunii decembrie regimul taliban se prăbușise. Liderul de atunci al grupului, Mullah Mohammad Omar, și alți jucători seniori, inclusiv Bin Laden, au reușit să scape.
În ciuda numărului tot mai crescut de trupe străine, talibanii și-au recăpătat gradual influența în Afganistan, astfel că regiuni vaste ale țării au devenit nesigure, iar violența a revenit la niveluri nemaivăzute din 2001.
După acordul de pace dintre talibani și SUA din februarie 2020, care a fost apogeul unor negocieri îndelungate, talibanii au părut că își schimbă tacticile de la atacuri complexe în orașe și baze militare la un val de asasinări care au terorizat civilii afgani. Victimele (jurnaliști, judecători, activiști și femei aflate în poziții de putere) au părut să sugereze că talibanii nu își schimbaseră ideologia extremistă, ci doar strategia.
În ciuda unor îngrijorări din partea oficialilor afgani în privința vulnerabilității guvernului fără susținerea internațională, noul președinte al SUA, Joe Biden, a anunțat în aprilie 2021 că toate forțele americane vor părăsi țara până în 11 septembrie, la două decenii de la atacurile asupra turnurilor World Trade Center.
Rezistând mai bine de două decenii în fața unei super-puteri, talibanii au început să ocupe regiuni vaste, amenințând din nou cu deturnarea guvernului de la Kabul. Grupul este acum mult mai puternic decât în orice alt moment după 2001. NATO estimează că mișcarea a strâns până la 85.000 de luptători.
Avansul s-a întâmplat mult mai rapid decât și-au imaginat și s-au temut mulți experți. Generalul Austin Miller, comandantul misiunii americane în Afganistan, a avertizat în iunie că țara se îndreaptă spre un război civil haotic, adăugând că situația reprezintă „o îngrijorare pentru întreaga lume”.
Cu toate acestea, în multe cazuri, Talibanii au reușit să ocupe orașe majore fără prea multă rezistență, după ce forțele guvernamentale s-au predat pentru a evita victime în rândul civililor.
Acum, talibanii au capturat mai multe orașe afgane importante, inclusiv capitala Kabul. La momentul redactării acestui articol, panica și disperarea domnesc la aeroportul din Kabul, acolo unde afgani și diplomați străini încearcă să se urce la bordul aeronavelor pentru a scăpa din calea insurgenților.
Potrivit relatărilor de la fața locului, cel puțin cinci oameni au fost uciși la aeroport în timp ce sute de persoane încercau să se urce cu forța la bordul avioanelor. Trupele americane, care controlează aeroportul, au declarat că au tras focuri de armă în aer pentru a risipi mulțimea.
Un purtător de cuvânt al talibanilor a declarat că „războiul s-a sfârșit în Afganistan”, iar președintele afgan Ashraf Ghani ar fi fugit în Tashkent, capitala Uzbekistanului. Ghani a publicat un mesaj extraordinar pe o rețea de socializare în care spune că și-a părăsit țara pentru a evita un război sângeros în Kabul.
Între timp, străzile din Kabul sunt liniștite, potrivit unui jurnalist Reuters care a vorbit cu un vânzător de pâine naan din zonă. Districtul ambasadelor Wazir Akbar Khan este părăsit, aproape toți diplomații și familiile lor fugind din oraș.
„Este ciudat să vezi străzile pustii și să auzi doar liniștea, fără convoaie diplomatice sau vehicule blindate și dotate cu armament”, a spus Gul Mohammed Hakim, unul dintre cei mai populari vânzători de pâine naan din oraș.
„Eu voi fi aici, făcând pâine, însă voi câștiga foarte puțin. Paznicii care erau prietenii mei, toți au plecat. Prima mea îngrijorare a fost cât de rapid pot să-mi cresc barba. Am întrebat-o și pe soția mea dacă avem destule veșminte burka pentru ea și fiicele noastre”, a adăugat Hakim.
”Suntem dezrădăcinate”, noua carte a Malalei Yousafzai, cu mărturii despre fetele refugiate
5 mari situri culturale, unice în lume, distruse în timpul conflictelor militare
Ce vrea Joseph Biden prin retragerea trupelor din Afganistan