Romsilva, despre Cascada Bigăr: Se va regenera. De ce nu s-au luat măsuri de sprijinire a structurii

Reprezentanții Romsilva afirmă că, în timp, cascada Bigăr se va regenera și că din cauza faptului că este situată într-o arie protejată nu s-au luat „măsuri invazive” de sprijinire a structurii de travertin.

Un perete al cascadei Bigăr din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, cu o înălțime de aproximativ 4 metri, s-a surpat luni, 7 iunie, în jurul orei 18:15, din cauze naturale.

• Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
• Ce au descoperit cercetătorii după ce i-au învățat pe șobolani să conducă?

Cascada Bigăr s-a format în timp, prin depunerea carbonatului de calciu din apele Izbucului Bigăr, care a fost acoperit de un covor de mușchi. Carbonatul de calciu pietrifică acest covor de mușchi, care se regenerează cu noi straturi de mușchi vii, astfel încât o cascadă de acest tip crește permanent în dimensiuni.

„Cascada Bigăr a atins dimensiuni considerabile ca greutate și volum și a cedat sub propria greutate”, se arată într-un comunicat al Romsilva.

Cascada Bigăr se va regenera

Potrivit sursei citate, cascada se află într-o dinamică naturală permanentă și în timp se va regenera, prin depunerea unor noi straturi de mușchi pietrificat.

Cu cinci ani în urmă, o cascadă de același tip, cascada Moceriș, tot din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, a suferit o surpare similară.

Totodată, în zona cascadei Bigăr există urme ale unor astfel de fenomene similare petrecute în trecut.

Cascada Bigăr, una dintre cele mai populare destinații turistice din zona Banatului, se afla în Zona de Protecție Integrală a Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, în Rezervația Naturală ”Izvorul Bigăr”, o zonă în care intervenția umană este minimă, iar procesele naturale trebuie să se desfășoare liber, mai precizează Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Acesta este motivul pentru care administrația parcului nu a intervenit cu măsuri invazive, respectiv construcții care să sprijine structura de travertin a cascadei, o astfel de intervenție împiedicând procesele naturale”.

Singurele construcții din zona cascadei Bigăr

Romsilva a mai transmis că administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița a luat toate măsurile posibile de protecție a cascadei Bigăr, cu avizul Consiliului Științific al parcului, respectiv îndepărtarea a doi arbori uscați care s-ar fi putut prăbuși peste cascada Bigăr.

„Singurele construcții din zona cascadei Bigăr au fost cele pentru a asigura infrastructura de vizitare a obiectivului turistic, avizate de Consiliul Științific al parcului, acestea fiind amplasate la o distanță care să nu afecteze cascada”, arată sursa citată.

Romsilva consideră false și lipsite de orice fundament științific afirmațiile lui Mircea Jumanca, activist de mediu și ghid de turism, care a afirmt public că o lucrare de captare parțială a izvorului Bigăr pentru păstrăvăria Valea Miniș, realizată în urmă cu 33 de ani, ar fi provocat prăbușirea peretelui cascadei Bigăr.

„Cantitatea de apă care să favorizeze depunerile carbonatului de calciu trebuie să fie una moderată pentru a facilita acest proces natural, deci nu o eventuală micșorare a debitului de apă ar fi dus la surparea peretelui cascadei.