Cercetătorii de la Universitatea din Toronto au descoperit că o calorie de pe etichetă nu este la fel ca o calorie digerată și absorbită, atunci când sursa de hrană o reprezintă migdalele.
Constatările ar trebui să contribuie la diminuarea preocupărilor legate de faptul că migdalele au un rol în creșterea în greutate, care persistă în ciuda beneficiilor recunoscute pe scară largă ale nucilor ca sursă de proteine, vitamine și minerale.
„În ultimele două decenii, nucile au fost considerate sănătoase, în general, însă mesajele din jurul lor au perpetuat adesea avertismente că sunt bogate în grăsimi și aport caloric”, a declarat John Sievenpiper, autor principal al studiului și profesor asociat la departamentele de științe nutriționale și medicină la Facultatea de Medicină Temerty.
„Alți cercetători au arătat că există o problemă de bioaccesibilitate legată de nuci, că o calorie etichetată poate să nu fie o calorie absorbită”, a afirmat Sievenpiper, care este și medic la Spitalul St. Michael din Toronto.
Analizând probele de scaun, echipa de cercetători condusă de el a descoperit că, după digestie, aproximativ 20 la sută din caloriile derivate în mare parte din grăsimile din migdale au rămas neabsorbite. Acest lucru înseamnă cu două procente mai puțin aport energetic absorbit din dieta generală.
O persoană care mănâncă aceeași cantitate de migdale într-o dietă diversă zilnică de 2.000 până la 3.000 de calorii ar absorbi cu 40 până la 60 de calorii mai puțin decât ar fi prezis factorii Atwater, după care sunt realizate multe etichete alimentare. Acest lucru ar putea duce la o pierderea în greutate de până la 2,9 kilograme pe parcursul unui an.
Participanții la studiu nu s-au îngrășat, ceea ce este în concordanță cu majoritatea studiilor de înaltă calitate care măsoară consumul de nuci și creșterea în greutate, dintre care unele arată o asociere cu pierderea în greutate, a afirmat Sievenpiper.
Cercetătorii au folosit o procedură de studiu randomizat încrucișat pentru a analiza 22 de femei și bărbați care aveau colesterolul ridicat și care au urmat trei intervenții în dietă timp de câteva luni.
Toți participanții la studiu au avut o dietă cu un conținut scăzut de grăsimi saturate și colesterol. Cele trei intervenții în dietă au inclus doza completă de migdale recomandată zilnic (75 de grame pe zi sau trei sferturi de cană), o jumătate de porție de migdale plus o jumătate de porție de brioșe, respectiv o porție completă de brioșe.
Conținutul nutrițional al brioșelor era similar cu al migdalelor în ceea ce privește proteinele, fibrele și grăsimile.
„Un aspect unic al acestui studiu este acela că a evaluat persoanele cu colesterol ridicat, care prezintă un risc mai mare de boli cardiovasculare”, au afirmat cercetătorii, precizând că este o premieră pentru acest segment de populație care primește deseori mesaje să consume mai multe nuci datorită dovezilor care corelează aceste alimente cu sănătatea inimii.
Oamenii de știință au afirmat că este o diferență mare între cantitatea de nuci recomandată pentru consum și cât mămâncă în realitate indivizii cu risc de boli cardiovasculare și de altă natură.
Potrivit acestora, alte recomandări care decurg din îngrijorările cu privire la creșterea în greutate provocată de consumul de nuci sunt contraproductive.
Studiul a fost publicat în revista Mayo Clinic Proceedings.
Vă recomandăm să citiți și:
Ovăz, migdale, soia sau lapte adevărat. Cum poți alege ce este mai potrivit pentru tine
Beneficiul pentru sex şi fertilitate al migdalelor
Cum o dietă specială i-a ţinut pe Cavalerii Templieri în formă şi cu viaţă lungă