Violențele dintre Israel și Fâșia Gaza: Cum s-a ajuns aici

Violențele continuă să se intensifice între Israel și Palestina. Militanții din Hamas au declanșat peste 1.000 de rachete asupra Israelului, iar Israelul a reacționat cu sute de atacuri aeriene.

Oficialii de sănătate din Fâșia Gaza au anunțat că cel puțin 48 de palestinieni, inclusiv 14 copii, au fost uciși în Gaza de la declanșarea atacurilor recente. Cinci israelieni, inclusiv trei femei și un copil, au fost uciși de rachete, iar zeci de alte persoane au fost rănite.

• Cum a intoxicat propaganda nazistă România
• Noor Inayat Khan, prințesa spioană. A strigat „Libertate” înainte să fie împușcată în cap de naziști

Schimbul de atacuri a fost precedat de ore întregi de violențe între palestinieni și forțele de securitate israeliene, inclusiv confruntări dramatice la moscheea Al-Aqsa din Ierusalim, un loc sacru pentru evrei și musulmani.

Incidentele sunt cele mai violente după războiul din 2014 între Israel și forțele Hamas din Fâșia Gaza.

Cum s-a ajuns la atacurile aeriene?

De săptămâni bune, protestatarii palestinieni și poliția israeliană se confruntă zilnic în interiorul și în jurul Ierusalimului Vechi. Cunoscut și ca Vechiul Oraș, acesta găzduiește multe situri religioase majore pentru evrei, creștini și musulmani.

În ultimul secol, Ierusalim a fost scena unor confruntări violente între evrei și arabi. Astfel, Ierusalim rămâne unul dintre cele mai disputate orașe de pe Pământ.

Cele mai recente confruntări au început în urmă cu o lună. Inițial, Israel a blocat adunările Palestinei de la începutul lunii sfinte de Ramadan celebrată de musulmani. După ce acele restricții au fost relaxate, tensiunile în privința unui plan de evacuare a zeci de palestinieni din estul Ierusalimului au continuat să intensifice confruntările.

Luni, 10 mai 2021, grenade paralizante au fost folosite într-un complex sfânt. Sute de palestinieni au fost răniți în timpul confruntărilor dintre protestatarii care aruncau cu pietre și polițiștii care foloseau gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc.

Ierusalim, unul dintre cele mai disputate orașe de pe Pământ

Israel a capturat Ierusalimul de Est, inclusiv Vechiul Oraș, în 1967 la sfârșitul Războiului de Șase Zile, alături de Fâșia Gaza și Cisiordania.

Palestinienii susțin că acele teritorii le aparțin. Mai mult, aceștia doresc ca Ierusalimul de Est să devină în cele din urmă capitala lor.

Însă, Israel, care consideră Ierusalimul drept capitala sa „unificată și eternă”, a anexat partea de est a orașului prin demersuri care nu au fost recunoscute de mare parte din comunitatea internațională.

Viitorul Ierusalimului de Est a fost unul dintre cele mai complicate subiecte din discuțiile de pace, care s-au oprit în urmă cu mai bine de un deceniu.

Luni, israelienii ar fi trebuit să celebreze Ziua Ierusalimului, aceasta fiind sărbătoarea națională care comemorează anexarea teritoriului. În anii trecuți, zeci de israelieni, în mare parte naționaliști religioși, au mărșăluit prin Vechiul Oraș, inclusiv prin cartierul musulman extrem de populat.

În ultimele zile, israelienii extremiști au organizat și alte evenimente în Ierusalimul de Est, astfel declanșând confruntări violente cu palestinienii, potrivit EuroNews.

Ce drepturi au palestinienii în Ierusalim?

Evreii născuți în Ierusalimul de Est sunt cetățeni israelieni. De asemenea, palestinienii primesc un tip de rezidență permanentă care poate fi revocată dacă aceștia locuiesc în afara orașului pentru o perioadă îndelungată de timp.

Palestinienii pot aplica pentru cetățenie. Însă, procesul este lung și incert, așa că mulți aleg să nu aplice pentru că nu recunosc controlul israelian.

Israel a construit așezări evreiești în Ierusalimul de Est care găzduiesc aproximativ 220.000 de oameni. Totodată, Israel a limitat sever dezvoltarea cartierelor palestiniene. Astfel, situația a dus la aglomerare și construirea neautorizată a mii de locuințe care riscă să fie demolate.

Grupul pentru drepturile omului B’Tselem și organizația Human Rights Watch au argumentat că acțiunile Israelului în Ierusalim sunt echivalente cu segregare. Israel a respins acele acuzații, spunând că locuitorii din Ierusalim sunt tratați în mod egal.

Ce a cauzat violențele recente din Ierusalim?

Violențele recente au început de Ramadan, atunci când poliția israeliană a amplasat bariere la Poarta Damascului, un loc popular pentru adunări la rugăciune în timpul lunii sfinte în care musulmanii postesc de la răsărit la apus.

Mai târziu, poliția a înlăturat barierele. Totuși, protestele au escaladat în urma amenințării de evacuare a zeci de familii palestiniene din Ierusalimul de Est.

Familiile sunt implicate într-o luptă legală continuă cu evreii care încearcă să achiziționeze proprietăți în cartierele aglomerate de palestinieni din afara Vechiului Oraș.

Evreii susțin că teritoriul a fost cumpărat de două asociații evreiești la sfârșitul secolului XIX. Astfel, Israel consideră situația ca fiind o dispută imobiliară privată. Însă, suferința famiilor a atras atenție internațională.

Ce urmează?

În trecut, confruntările de acest fel între Israel și gruparea Hamas s-au sfârșit în decurs de câteva zile. De obicei, a fost nevoie și de intervenția altor state precum Egipt sau Qatar.

Însă, de această dată, violențele s-ar putea intensifica și mai mult.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a avertizat că violențele „ar putea continua pentru ceva timp”. Totodată, Jonathan Conricus, purtător de cuvânt al armatei israeliene, a declarat că armata se află în „primele stadii ale atacurilor asupra țintelor din Fâșia Gaza pe care le-a pregătit în avans”.

Între timp, armata trimite trupe la granița cu Fâșia Gaza și ministrul Apărării a ordonat mobilizarea a 5.000 de soldați rezerviști.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Moștenirea cruciadelor salvează un oraș israelian de la a fi înghițit de deșert

Cea mai vaccinată țară din lume a „eradicat COVID-19 aproape în totalitate”

Acordurile de la Oslo. Soluția propusă de Yitzhak Rabin pentru rezolvarea problemei arabe a Israelului

Războiul văzut din spaţiu: explozii în Israel şi Fâşia Gaza, fotografiate de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale