Histria a fost unul dintre cele mai importante oraşe-colonii, cetăţi ridicate de grecii antici pe teritoriul de astăzi al României. Alături de cetăți similare precum Callatis, Tomis şi Aegyssus, Histria a jucat un rol important în istoria României.
Numele Histria provine de la Istros, aceasta fiind denumirea dată de grecii antici fluviului Dunărea.
Histria a fost primul oraș în adevăratul sens al cuvântului ridicat pe meleagurile noastre. Coloniștii greci s-au stabilit la gurile Dunării și au ridicat Histria în jurul anului 657 î.Hr. (conform istoricului Eusebiu din Cezareea) sau anul 630 î.Hr. (potrivit Skymnos).
Orașul Histria a trecut printr-o dezvoltare continuă timp de 1.300 de ani. Histria a fost implicată în revolta orașelor pontice împotriva regelui macedonean Lisimah, conflictul împotriva Bizanțului și în războiul dintre romani și regele Mithridates VI Eupator. Grecii antici din Histria s-au aliat cu Zalmodegikos şi Rhemaxos, căpeteniile locale ale geților, iar la un moment dat orașul a fost stăpânit de Burebista. După moartea regelui, Histria ajunge sub stăpânirea romanilor. În ciuda faptului că Histria și-a pierdut astfel autonomia, stăpânirea romană a adus o perioadă de prosperitate economică și culturală.
De-a lungul istoriei sale tulbure, Histria a fost cucerită, distrusă și reconstruită de mai multe ori. Histria a fost distrusă pentru ultima oară în secolul al VII-lea d.Hr., în urma atacurilor și invaziilor repetate ale triburilor slave și avare. Printre altele, Histria ar fi fost abandonată definitiv din cauza astupării vechiului golf de la Marea Neagră, acolo unde era situat portul orașului. În urma depunerii de material adus continuu de apa Dunării, golful a devenit acum complexul lagunar Razim-Sinoie.
În timp, arheologii au descoperit că aici au fost bătute primele monede de pe teritoriul actual al României, evenimentul având loc între anii 480 și 475 î.Hr.
Ruinele cetății Histria au fost identificate în 1868 de către arheologul Ernest Desjardin. Totuși, primele cercetări detaliate au fost desfășurate în 1914, fiind coordonate de Vasile Pârvan. Rămășițele cetății Histria sunt situate pe malul lacului Sinoie. Atunci când cetatea a fost construită, lacul Sinoe era, de fapt, un golf deschis la Marea Neagră.
În afară de ruinele templelor grecești, străzile pavate și băile termale, turiștii mai pot vizita centrul orașului și ruinele uneia dintre cele mai mari și mai vechi biserici creștine din zonă. Aceasta datează din secolul VI d.Hr. și a fost o bazilică episcopală, ceea ce sugerează că la acea vreme Histria avea rangul de episcopie.
Care sunt cele mai importante cetăți din Dobrogea