Cercetătorii au reușit să colecteze ADN din aer

Ne lăsăm amprenta genetică peste tot, inclusiv în aer, iar pentru prima dată cercetătorii au colectat ADN de animal din probe de aer, potrivit unui nou studiu. ADN-ul pe care ființele vii, umane și de altă natură îl lasă în mediu se numește ADN-ul de mediu (eDNA). Colectarea eDNA din apă, pentru a afla informații despre speciile care trăiesc în mediul acvatic, a devenit destul de comună. Cu toate acestea, nimeni nu a încercat până acum să colecteze eDNA din aer.

„Am vrut să știm dacă putem colecta ADN-ul e din aer pentru a urmări prezența animalelor terestre”, a declarat autoarea studiului, Elizabeth Clare, ecologist la Universitatea Queen Mary din Londra.

• Inima umană este incredibilă! Un studiu arată că se poate repara singură
• Mințile noastre ar procesa limbajul la fel ca Inteligența Artificială

Am fost interesați dacă am putea folosi acest „airDNA” ca o modalitate de a afla ce specii sunt prezente într-o vizuină sau într-o peșteră unde nu putem avea acces”, a adăugat ea.

Ca un experiment, Clare și colegii ei au încercat să colecteze ADN din aer dintr-o locuință care adăpostește un organism-model, șobolanul-cârtiță golaș. Cercetătorii au detectat în aer atât ADN uman, cât și ADN-ul animal.

Metoda este utilă în studierea plantelor și animalelor

În ultimul deceniu, colectarea și analiza de ADN-ului din aer a luat avânt, în scopul studierii plantelor și animalelor„Analogia pe care o folosesc este detectivul de la locul crimei care găsește un muc de țigară. El folosește ADN-ul pentru a-l plasa pe criminal la locul crimei. Facem același lucru cu eDNA, dar în loc să căutăm criminali, suntem în căutarea unei specii rare de plante sau animale. Specia ar putea fi pe cale de dispariție sau o specie nouă într-un mediu”, susțin oamenii de știință.

Înainte de acest studiu, unii cercetători au colectat ADN-ul plantelor din aer, dar cele mai multe dintre aceste experimente implicau plante care „eliberau în mod intenționat ADN în aer sub formă de polen și semințe. „Animalele, pe de altă parte, nu fac asta. Nu aveam idee dacă acest lucru ar putea funcționa”, a spus Clare.

În timp ce animalele nu aruncă spori de polen în aer, ele își lasă ADN-ul sub formă de salivă și celule moarte ale pielii. Pentru a vedea dacă eADN-ul din aceste surse ar putea fi colectat, Clare și colegii ei au aspirat aer dintr-o locuință de șobolani-cârtiță golași și din incintele alăturate. Ei au folosit filtre similare cu filtrele HEPA frecvent întâlnite în sistemele de încălzire și ventilație.

Cercetătorii au extras apoi ADN-ul din filtre și l-au secvențiat. Pentru a identifica specia de la care provine ADN-ul, au comparat secvențele descoperite cu secvențele de referință dintr-o bază de date.

Probele din aer au fost contaminate cu ADN uman

Descoperirea ADN-ului uman în incinta animalelor i-a surprins la început pe cercetători. Având în vedere că oamenii au grijă de șobolanii-cârtiță golași, această descoperire a căpătat sens. Prezența ADN-ului uman în aproape fiecare probă din studiu este „un obstacol major.” Probele din aer sunt ușor de contaminat cu ADN-ul echipei de cercetare, mai ales atunci când mamiferele sunt ținta analizei, potrivit Live Science.

Pentru a evita o astfel de contaminare, cercetătorii ar putea folosi diverse tehnici pentru a curăța camera – filtre de aer, halate și plase de păr – pentru a evita adăugarea ADN-ul lor la mediile pe care le studiază sau la probele de ADN.

În viitor, oamenii de știință speră să folosească tehnica pentru a monitoriza speciile de animale din locuințele greu accesibile. „Putem aspira aerul dintr-un adăpost sau dintr-un tunel, mai degrabă decât să urmărim animalele. Ar putea ajuta la detectarea unei specii fără a interacționa cu ea. Metoda ne-ar putea oferi posibilitatea de a cerceta organismele fără să le stresăm”, afirmă oamenii de știință.

Acum, Clare și colegii studiază cât de departe poate călători ADN-ul în aer și modul în care dimensiunea spațiului influențează cantitatea care poate fi detectată. Un alt pas important în studiul ADN-ului e de la animale va fi colectarea în aer liber.

Actualul studiu a fost publicat în revista PeerJ.

Vă recomandăm să citiți și:

A fost descoperit cel mai vechi ADN din istorie. Are 1,2 milioane de ani și arată cum au evoluat mamuții

ADN rar cu helix cvadruplu, găsit în celulele umane vii

ADN-ul moștenit de la neanderthali crește riscul de cancer și boli autoimune la oamenii moderni

Un ADN special din ochii bufnițelor ar putea funcționa drept o „super-lentilă” cu vedere nocturnă