Un dinozaur fioros a terorizat Patagonia în trecut

Oamenii de știință din Argentina au dezgropat craniul bine conservat al unui dinozaur carnivor care a cutreierat nordul Patagoniei în urmă cu aproximativ 85 de milioane de ani. Era o fiară cu botul scurt, auz fin și mușcătură puternică care l-au făcut un prădător de temut.

Denumit Llukalkan aliocranianus, dinozaurul măsura aproximativ 5 metri în lungime și făcea parte din grupul carnivor Abelisauridae care a prosperat în America de Sud și în alte părți ale emisferei sudice a Pământului în perioada Cretacicului.

• Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman

Llukalkan, care în limba locală Mapuche înseamnă „cel care provoacă frică”, ar fi putut concura direct împotriva unui văr care era la fel de impresionant și puțin mai mare.

La numai aproximativ 700 de metri distanță de locul unde a fost găsit craniul fosilizat al lui Llukalkan, oamenii de știință au excavat anterior rămășițele unui alt dinozaur mâncător de carne numit Viavenator exxoni, potrivit Reuters.

Prădători aprigi cu două picioare

Ambele exemplare erau Abelisauridae, un grup de prădători cu două picioare, cranii scurte, dinți ascuțiți, membre extrem de scurte, cu degete și capete minuscule, prezentând uneori creste neobișnuite și coarne mici.

În general, abelizaurii erau de dimensiuni medii comparativ cu dinozaurii carnivori uriași, precum Tyrannosaurus rex, care au trăit în America de Nord la aproximativ 15 milioane de ani după Llukalkan și Giganotosaurus. Ultimul a trăit în Patagonia cu aproximativ 15 milioane de ani înainte de Llukalkan.

„Este foarte neobișnuit să găsim două abelisauridae care au trăit în aceeași localitate și aproximativ în același timp”, a afirmat paleontologul Federico Gianechini, de la Consiliul Național de Cercetare Științifică și Tehnică (CONICET) din Argentina și Universitatea Națională din San Luis, autor principal al studiului publicat în Journal of Vertebrate Paleontology.

Llukalkan era puțin mai mic decât Viavenator, iar cercetătorii sunt convinși că, dacă locuiau împreună, cu siguranță împărțeau același areal ecologic și se hrăneau cu aceeași pradă, astfel că ar fi concurat unul cu celălalt sau, mai mult, chiar s-ar fi fi mâncat unul pe celălalt.

„Astăzi, prădătorii din specii diferite, dar din aceeași familie, trăiesc în același ecosistem, cum ar fi leii, leoparzii și gheparzii”, a adăugat Gianechini.

Craniul acestui dinozaur era extrem de bine conservat

Craniul lui Llukalkan, bine conservat, măsura aproximativ 50 cm lungime și păstra o mare parte a oaselor.

O particularitate a acestui dinozaur este că are cavități în zona urechii pe care nu le-au avut alți abelizauri, ceea ce i-ar fi putut conferi acestei specii capacități auditive diferite, posibil un nivel de auz mai mare”, a spus Gianechini.

„O bună conservare ne-a permis să facem studii ale părții interne a cutiei craniene prin tomografie și astfel să deducem forma creierului”, a adăugat paleontologul Federico Gianechini.

Llukalkan avea o mușcătură puternică, bazată pe musculatura maxilarelor, iar dinții puteau rupe carnea de pe pradă. Spre deosebire de unele abelisauridae descoperite anterior, craniul său nu era denivelat.

Deși cercetătorii nu au găsit oase din restul corpului său, și-au făcut o idee despre corpul lui pe baza altor abelisauridae. Ei estimează că Llukalkan cântărea între una și cinci tone.

În ultimele decenii, în Patagonia s-au descoperit mulți dinozauri. Descoperirea lui Llukalkan permite o înțelegere mai profundă a ecosistemelor din nordul Patagoniei în timpul Cretacicului, la finalul erei dinozaurilor. Llukalkan a trăit într-un mediu semi-arid cu un climat sezonier, vânând o varietate de dinozauri care mâncau plante.

Vă recomandăm să citiți și:

O descoperire fără precedent. Acestea sunt primele dovezi clare că dinozaurii își cloceau ouăle

Paleontologii ar fi aflat de ce nu există foarte multe fosile cu dinozauri de dimensiune medie

Un paleontolog ungur a redescoperit un sit unic al dinozaurilor din Transilvania. Acolo a trăit și Magyarosaurus dacus

Ecosisteme microbiene antice au fost descoperite sub craterul asteroidului care a dus la dispariția dinozaurilor