A fost descoperit cel mai vechi ADN din istorie. Are 1,2 milioane de ani și arată cum au evoluat mamuții

Oamenii de știință au reușit să recupereze cel mai vechi ADN din istorie, după ce l-au extras din molarii a trei mamuți care au cutreierat nord-estul Siberiei până în urmă cu 1,2 milioane de ani. Reușita cercetătorilor lărgește orizonturile pentru înțelegerea speciilor dispărute care au cutreierat Pământul acum mult timp.

Cercetători din Suedia au anunțat că au recuperat și secvențiat ADN din rămășițele a trei mamuți, rudele îndepărate ale elefanților care s-au numărat printre cele mai mari mamifere care se plimbau pe pământ în Era Glaciară.

• Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman

Rămășițele celor trei mamuți au fost descoperite începând cu anii 1970, în permafrostul din Siberia, un mediu propice pentru conservarea materialului genetic antic. Noile metode științifice au permis abia de curând extragerea ADN-ului mamuților și analizarea lui.

Cel mai vechi ADN recuperat vreodată

Cel mai vârstnic dintre cele trei exemplare de mamut a trăit cu 1,2 milioane de ani în urmă, în zona actualului râu Krestovka. A doua fosilă a fost descoperită în apropierea râului Adycha și are o vechime cuprinsă între 1 până la 1,2 milioane de ani. Al treilea, descoperit în apropierea râului Chukochya, avea o vechime de aproximativ 700.000 de ani.

„Cu o marjă largă, este cel mai vechi ADN recuperat vreodată”, a spus geneticianul evoluționist Love Dalén de la Centrul pentru Paleogenetică (CPG) din Suedia, care a condus cercetările publicate în revista Nature.

Până acum, cel mai vechi ADN recuperat provenea de la un cal care a trăit pe teritoriul Yukon, din actuala Canada, în urmă cu aproximativ 700.000 de ani. Prin comparație, Homo sapiens, specia noastră, a apărut acum aproximativ 300.000 de ani.

ADN-ul are capacitatea de a se autoreproduce, transportând informații genetice în organismele vii, fiind un fel de tipar al vieții.

Miliarde de secvențe de ADN puse cap la cap

„ADN-ul extras de la mamuți era extrem de degradat în bucăți foarte mici, astfel că a trebuit să secvențăm multe miliarde de secvențe de ADN ultra-scurte pentru a decripta aceste genomuri”, a spus Dalén, citat de Reuters.

Cele mai multe cunoștințe despre creaturile preistorice provin din studierea fosilelor scheletice, dar există o limită a ceea ce acestea pot spune despre un organism, în special în ceea ce privește relațiile și trăsăturile genetice.

Deși este extrem de perisabil, ADN-ul antic poate ajuta la completarea spațiilor goale. Noile tehnici de cercetare, foarte sofisticate, le permit oamenilor de știință să recupereze ADN din ce în ce mai vechi.

„Ar fi o presupunere nebunească, dar ar trebui să fie realizabil pentru maximum două-trei milioane de ani”, a susținut Dalén.

Acest lucru ar putea elucida misterele unor specii din trecut, însă nu pentru toate, un exemplu ar fi dinozaurii care au dispărut acum 66 de milioane de ani.

ADN-ul oferă informații importante despre formarea de noi specii

„Când putem obține ADN pe o scară de un milion de ani, putem studia procesul de speciație (formarea de noi specii) într-un mod mult mai detaliat. De obicei, analizele morfologice pe oase și dinți permit cercetătorilor să studieze numai câteva caracteristici ale fosilelor, în timp ce prin genomică analizăm multe zeci de mii de caracteristici”, a spus geneticianul evoluționist Love Dalén.

Cercetătorii au aflat informații despre evoluția și migrația mamuților, comparând ADN-ul cu cel al mamuților care au trăit mai recent. Ultimii mamuți au dispărut cu aproximativ 4000 de ani în urmă.

Cel mai vechi dintre cele trei exemplare descoperite în permafrostul din Siberia, mamutul Krestovka, aparținea unei linii genetice necunoscute până acum, care în urmă cu mai bine de 2 milioane de ani s-a despărțit de filiația care a dus la binecunoscutul mamut lanos.

Krestovka, primul mamut care migrat din Siberia în America de Nord

Geneticianul Tom van der Valk, de la SciLifeLab din Suedia, primul autor al studiului, a declarat că se pare că membrii liniei Krestovka au fost primii mamuți care au migrat din Siberia în America de Nord pe un istm acum dispărut, cu aproximativ 1,5 milioane de ani în urmă. Mamuții lânoși au migrat mai târziu, cu aproximativ 400.000 – 500.000 de ani în urmă.

Totodată, analiza ADN a arătat că mamutul Adycha a fost strămoșul mamutului lânos, iar Chukochya este unul dintre cele mai vechi exemplare de mamut lânos.

Mai mult, analizele celui mai vechi ADN au arătat că variantele genetice asociate rezistenței pe termen lung la o climă rece, precum creșterea părului, termoreglarea, depunerile de grăsime, toleranța la frig și ritmurile circadiene, erau prezente cu mult înainte de apariția mamutului lânos.

Vă recomandăm să citiți și:

Centrul mamuților, descoperit pe șantierul unui aeroport din Mexic

Scheletul unui mamut tânăr, descoperit în Siberia. Cercetătorii speră să îi găsească și creierul

Descoperirea unei structuri din oase de mamut oferă noi detalii despre oamenii de Epoca de Gheaţă

Cum îşi întâlneau sfârşitul o categorie aparte de mamuţi. Un nou studiu scoate la iveală detalii uimitoare cu privire la faimoasa specie