Un mozaic de mare importanță al lui Alexandru cel Mare, restaurat

Un mozaic de mare importanță care redă victoria lui Alexandru cel Mare împotriva forțelor persane conduse de Darius al III-lea, în Bătălia de la Issos, va fi restaurat sub ochii publicului la Muzeul Național de Arheologie din Napoli (MANN).

Proiectul de restaurare care va începe la sfârșitul lunii ianuarie și va continua până în iulie reunește o echipă multidisciplinară de experți care va folosi cea mai recentă tehnologie pentru a studia, curăța și conserva capodopera masivă.

• Kurt Cobain, viața unui om prins între sensibilitate, faimă și autodistrugere. „Vreau să cred în Dumnezeu.…
• Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială

Se crede că Mozaicul Alexandru, așa cum este cunoscut, este o copie a unei picturi grecești realizată de Filoxen din Eritreia din epoca elenistică (sfârșitul secolului al IV-lea, începutul secolului al III-lea î.Hr.). Pliniu a lăudat lucrarea în celebra sa „Istorie naturală” (Naturalis Historia): „Filoxen din Eritreia, care a pictat pentru regele Cassander un tablou reprezentând una dintre bătăliile dintre Alexandru și Darius al III-leas, o lucrare care poate fi comparată cu oricare”. Regele Cassander a fost rege al Macedoniei între 317 – 297 î.Hr., ceea ce restrânge perioada în care a fost realizată pictura.

Mozaicul a fost descoperit în podeaua exedrei (o zonă de ședere în aer liber, în formă de semicerc) din Casa Faunului din Pompeii în 1832.

Mozaicul, dovada bogăției impresionante a proprietarilor Casei Faunului

Mozaicul a fost realizat în jurul anilor 120-100 î.e.n. și are o calitate și o dimensiune de neegalat, fiind dovada bogăției impresionante a proprietarilor Casei Faunului, cea mai mare și mai elaborată vilă din orașul înghițit mai târziu de lava Vezuviului, în 79 e.n.

Vila era precum un bloc, acoperind 32.000 de metri pătrați pe două etaje.

Mozaicul Alexandru a fost un punct central al unei axe vizuale dramatice pe lungimea casei, care pornea de la mozaicul HAVE („salut” în latină) amplasat la intrare.

Se estimează că 1,5 milioane de pietre mici și sticlă, în patru culori (alb, galben, roșu, albastru / negru), numite tesele, au fost aranjate într-un stil fin numit opus vermiculatum (asemănător cu viermele) care a folosit gradări de culoare pentru a crea o imagine incredibil de detaliată, netedă și realistică, notează The History Blog.

Peste 50 de oameni, reprezentați în mozaicul cu Bătălia de la Issos

Măsoară aproape 3 pe 5 metri și reprezintă o suprafață de 215 metri pătrați. În el sunt reprezentați mai mult de 50 de oameni, inclusiv Alexandru cel Mare și Darius al III-lea cu fața îndreptată deasupra armatelor lor. Alexandru Macedon îl călărește pe  vestitul Bucefal, conducând cavaleria macedoneană; Darius al III-lea stă în carul său, cu caii orientați în mod dinamic spre privitor în timp ce sunt în retragere.

În 1844, întregul mozaic a fost îndepărtat de pe podeaua Casei Faunului și plasat în Muzeul de Arheologie din Napoli (pe atunci Muzeul Regal Bourbon din Napoli). A fost instalat inițial în podea, pe unde călcau oamenii, iar din 1916 a fost expus pe perete, unde a și rămas de atunci. Mozaicul este un simbol de renume mondial al muzeului, al orașului Pompeii și una dintre cele mai cunoscute imagini ale lui Alexandru cel Mare.

Întreaga reprezentare a Bătăliei de la Issos cântărește șapte tone, iar eforturile pentru restaurarea, analizarea și conservarea ei vor fi considerabile și vor dura câteva luni, fiind efectuate chiar sub ochii publicului.

Vă recomandăm să citiți și:

Cauza morţii lui Alexandru cel Mare, scoasă la iveală?! Un cercetător vine cu o nouă teorie

Cum a reuşit Alexandru cel Mare să modifice structura geografică a oraşului Tir

Oraşul pierdut al lui Alexandru cel Mare a fost descoperit prin intermediul imaginilor realizate de spionii americani în 1960

Testamentul lui Alexandru cel Mare, descoperit la peste 2.000 de ani de la moartea sa. Dacă nu ar fi fost ascuns, istoria ar fi arătat altfel astăzi