Specialiști români au concluzionat, într-un raport preliminar, după analizarea a zeci de genomuri SARS-CoV-2, că noua tulpină de coronavirus descoperită în Marea Britanie nu a fost identificată, deocamdată, în țara noastră.
Specialiști din cadrul MedLife au analizat peste 60 de genomuri SARS-CoV-2, provenite din Brașov, Cluj, Timișoara, Sibiu și București, pentru a vedea dacă noua tulpină de coronavirus din Marea Britanie, considerată cu 70% mai contagioasă, a apărut și în România.
Prin analizarea tulpinilor de SARS-CoV-2, folosind metoda de secvențiere dezvoltată de CDC (Centers for Disease Control) din Statele Unite, care ne permite secvențierea completă a genomului viral, am dedus că, până în acest moment, teritoriul României nu a fost afectat de noua tulpină COVID-19. Urmărirea diversității genetice a virusului ne permite să avem informații epidemiologice legate de răspândirea noii tulpini, oferindu-ne astfel posibilitatea de a interveni în răspândirea agresivă a acestuia”, a declarat biologul Dumitru Jardan, doctor în științe medicale, coordonator științific al studiului.
Biologul român a evidențiat faptul că „un aspect foarte important este că formele virusului care circulă pe teritoriul țării noastre, care au fost identificate în procesul de secvențiere, sunt recunoscute de vaccinul Pfizer-BioNTech, acesta fiind un motiv în plus pentru ca pacienții români să se înscrie în campania de vaccinare”.
Noua tulpină a virusului SARS-CoV-2 a apărut inițial în Marea Britanie. Ulterior a fost confirmată într-o serie de țări, precum Italia, Danemarca, Olanda, Franța, Spania, Portugalia, Australia, Canada sau Germania.
Cercetările internaționale au indicat faptul că, deși noua versiune de COVID-19 ar putea fi cu până la 70% mai contagioasă, nu există încă date care să ateste că infecția este mai mortală.
Studiul efectuat de specialiștii români a pus accent și pe mutațiile genei S, care se presupune că ar permite virusului să infecteze oamenii care au trecut deja prin boală. Mutațiile identificate la pacienții din România au arătat însă că este puțin probabil ca virusul SARS-CoV-2 să poată reinfecta pacienții vindecați.
„Gena S este cea mai importantă genă pentru infecțiozitatea virusului, întrucât codifică o proteină ce se leagă direct de receptorul de pe suprafața celulelor umane, aceasta fiind deseori ținta unui răspuns imun antiviral. Mutațiile identificate de echipa noastră la nivelul genei S nu susțin teoria legată de faptul că virusul ar fi capabil de reinfecție. Însă studiem permanent, deoarece în viitor însă situația s-ar putea modifica”, a menționat biologul Dumitru Jardan.
În continuare, echipa condusă de el își propune să monitorizeze constant prin secvențiere cazurile de SARS-CoV-2 din România pentru o mai bună caracterizare a virusurilor care circulă pe teritoriul țării.
MedLife a anunțat că a efectuat, cu specialiști diviziei de cercetare și resurse proprii, patru studii, dar că procesul de secvențiere va continua. Rezultatele rapoartelor periodice, ca urmare a studiilor efectuate, vor fi puse „la dispoziția Guvernului României, cât și a celorlalte guverne ale țărilor învecinate, dacă aceștia vor dori să se folosească de concluziile științifice în lupta răspândirii virusului”.
În ianuarie 2021 vor fi secvențiate alte 100 de genomuri, pentru a identifica informații noi, relevante pentru piața locală și care să contribuie la adaptarea strategiei naționale de luptă împotriva COVID-19.
Șeful AstraZeneca: Am găsit formula câștigătoare împotriva COVID-19
Supradoză de vaccin anti-COVID în Germania. Opt persoane au primit o doză de cinci ori mai mare
Câte doze de vaccin Pfizer/BioNTtech împotriva COVID-19 poate accesa România
Unde vor funcționa centrele de vaccinare împotriva COVID-19 din România