O penurie de argint cauzată de prăbușirea civilizațiilor din epoca bronzului în jurul Mediteranei de est, în jurul anului 1200 î.Hr., a dus la apariția „banilor murdari” originali, cu câteva sute de ani înainte de inventarea monedelor.
Falsificarea antică a fost dezvăluită de arheologul Tzilla Eshel atunci când încă era student la doctorat la Universitatea din Haifa și studia compoziția chimică a 35 de tezaure din argint din epoca bronzului găsite în siturile arheologice din jurul Israelului.
În opt dintre tezaure, care datau de pe vremea „prăbușirii epocii târzii a bronzului”, când cele mai puternice regate ale regiunii au suferit sfârșituri violente, au fost în mod intenționat deteriorate, aliaje de cupru mai ieftine înlocuind o mare parte din argint și o suprafață exterioară care arăta precum argintul pur.
Având în vedere că tezaurele datează de pe vremea când regiunea, cunoscută atunci drept Canaan, era condusă de Egiptul antic, cercetătorii cred că această înșelăciune provine de la conducătorii egipteni, cel mai probabil pentru a ascunde faptul că aprovizionarea lor cu prețiosul argint folosit la scară largă ca valută eșua.
Canaan nu avea minereuri proprii de argint, iar metalul prețios trebuia importat. Însă, comerțul cu argint pare să se fi încheiat rapid atunci când regatele din apropiere au început să se prăbușească între aproximativ 1200 și 1150 î.Hr.
„A existat o penurie de argint, probabil legată de prăbușirea epocii târzii a bronzului. Falsificarea a continuat după ce egiptenii au părăsit Canaan, dar cel mai probabil ei au fost cei care au început-o”, a explicat Eshel, potrivit Live Science.
Cu mult timp înainte de inventarea monedelor, probabil în regatul Lidiei din vestul Asiei Mici, în secolul al VII-lea î.Hr., argintul era folosit la scară largă ca monedă în regiunea mediteraneană veche.
De asemenea, a fost folosit și aurul ca obiect de schimb, însă era mult mai rar și mai scump în multe dintre regiuni, în timp ce argintul era mai puțin costisitor și mult mai comun.
Cercetările desfășurate de Eshel și colegii săi vor fi publicate în ianuarie 2021 în Journal of Archaeological Science. Acestea au identificat două dintre cele mai vechi tezaure de argint degradate, unul de la Beit Șe’an din nordul Israelului și altul de la Megiddo, un oraș canaanit renumit pentru mai multe bătălii antice.
Ambele tezaure datează din secolul al XII-lea î.Hr., atunci când Noul Regat al Egiptului a condus Canaan în urma cuceririi timp de aproximativ 300 de ani.
Ambele metode de degradare a argintului ar fi necesitat o cantitate considerabilă de muncă și cunoștințe sofisticate. Eshel suspectează că practica degradării argintului folosit ca monedă a devenit acceptată și apoi răspândită pe măsură ce deficitul de argint a continuat în Canaan.
„Cred că ar fi început ca o falsificare, iar apoi ar fi devenit o practică acceptată la scară largă de-a lungul timpului. Nu cred că pot fi produse minereuri de argint-cupru-arsenic timp de peste 250 de ani și nimeni nu ar observa, deoarece se corodează și capătă nuanțe de verde în timp”, a mai subliniat Eshel.
Aproape trei secole mai târziu, pe măsură ce noile puteri precum neo-asirienii, perșii și coloniile grecești au început să preia controlul asupra regiunii, argintul brut folosit ca monedă și-a recăpătat puritatea, potrivit studiului.
Un templu egiptean antic a dezvăluit noi stele și constelații necunoscute până acum