Cercetătorii au detectat fosfor și fluor în particulele solide colectate din coama internă a cometei 67P/Churyumov-Gerasimenko. Descoperirea a fost făcută cu ajutorul instrumentului COmetary Secondary Ion Mass Analyzer (COSIMA) de la bordul sondei spațiale Rosetta a ESA.
Cometele sunt rămășițe din discul protoplanetar din jurul Soarelui tânăr.
Fiind formate dincolo de linia glaciară care orbitează Soarele, în medie, la distanțe mai mari decât centura de asteroizi și având o procesare mai mică, cometele sunt considerate materia cea mai imaculată a Sistemului Solar.
Prima detectare a fosforului într-o cometă a fost făcută în 1986 în spectul din praful cometar colectat în timpul survolării cometei 1P/Halley de către misiunea Vega 1 a NASA.
Totodată, a fost detectat în particulele de praf colectate de nava spațială Stardust a NASA în timpul zborului cometei 81P/ Wild din 2004.
„O altă detectare a fosforului și fluorului a venit de la instrumentul ROSINA de la bordul Rosettei”, a spus co-autorul studiului actual dr. Harry Lehto, de la Departamentul de Fizică și Astronomie al Universității din Turku (Finlanda).
„În acest caz, fosforul elementar, monoxidul de fosfor (PO) și monofluorura de carbon (CF) au fost detectate în faza gazoasă a 67P/Churyumov-Gerasimenko. Raportăm aici detectarea fosforului și fluorului în spectrele de masă măsurate din particulele solide de praf ale acestei comete”, a adăugat astrofizicianul, citat de Sci News.
Pentru studiu, oamenii de știință au analizat un set de spectre din 24 de particule solide colectate de instrumentul COSIMA din vecinătatea 67P/Churyumov-Gerasimenko.
Au găsit ioni fosfor P+ și ioni secundari CF+ provenind din praful cometar.
„Am arătat că mineralele apatite nu sunt sursa fosforului, ceea ce implică faptul că fosforul descoperit apare într-o formă mai redusă și posibil mai solubilă”, a spus dr. Lehto.
„Acest rezultat completează detectarea elementelor CHNOPS necesare vieții în materia solidă cometară, indicând cometa ca sursă potențială de livrare a acestor elemente către Pământul tânăr”, a adăugat el.
Sonda Rosetta, lansată în 2004, a ajuns în orbita cometei 67P/Churyumov-Gerasimenko în 2014 şi a petrecut doi ani în apropierea sa. Datele transmise de Rosetta despre celebra cometă încă sunt analizate de oamenii de știință.
Studiul ce detaliază această descoperire a fost publicat în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.
„Cărămizile vieții” se pot forma în norii interstelari, cu mult înaintea stelelor și planetelor
Un vânător de OZN-uri afirmă că pe o cometă se ascund două nave extraterestre
Acestea sunt ultimele imagini realizate de sonda Rosetta
NASA doreşte să aterizeze un robot zburător pe Titan şi să aducă pe Pământ o bucată dintr-o cometă