O echipă internațională de oameni de știință a arătat că glicina, cel mai simplu dintre aminoacizi și o „importantă cărămidă a vieții”, se poate forma în condițiile ostile care guvernează chimia din spațiu.
Rezultatele sugerează că glicina și cel mai probabil alți aminoacizi se formează în norii interstelari groși înainte ca aceștia să se transforme în noi stele și planete. Studiul a fost publicat în jurnalul Nature Astronomy.
Cometele sunt cele mai curate materiale din sistemul nostru solar și reflectă compoziția moleculară prezentă în momentul în care Soarele nostru și planetele erau pe cale să se formeze. Detectarea glicinei în cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko și în mostre aduse înapoi pe Pământ din misiunea Stardust sugerează că aminoacizii, precum glicina, se formează cu mult înaintea stelelor. Cu toate acestea, până de curând, oamenii de știință au crezut că formarea glicinei necesită energie, astfel stabilind limitări clare pentru mediul în care se poate forma.
Prin intermediul noului studiu, echipa internațională de astrofizicieni, majoritatea de la Observatorul Leiden, din Țările de Jos, a arătat că este posibil ca glicina să se formeze pe suprafața particulelor înghețate de praf, în lipsa energiei, prin intermediul „chimiei întunecate”. Descoperirile contrazic studiile anterioare care au sugerat că radiațiile UV erau necesare pentru producerea moleculei.
Dr. Sergio Ioppolo, de la Universitatea Regina Maria din Londra și autor principal al studiului, a spus că „prin chimie întunecată ne referim la chimia fără necesitatea radiației energetice”. „În laborator, am reușit să reproducem condițiile din norii interstelari, acolo unde particulele reci de praf sunt acoperite de straturi subțiri de gheață”, a mai spus Ioppolo.
Analizele ulterioare, care au folosit modele astrochimice, au confirmat rezultatele experimentale și au permis cercetătorilor să extrapoleze datele obținute în laborator, potrivit SciTech Daily.
„Astfel am descoperit că prin cantități scăzute, dar substanțiale, glicina se poate forma în spațiu de-a lungul timpului”, a adăugat profesorul Herma Cuppen, de la Universitatea Radboud, din Țările de Jos.
„Concluzia importantă din aceste cercetări este că moleculele care sunt considerate cărămizile vieții se formează deja la un stadiu cu mult înaintea formării stelelor și planetelor”, a declarat Harold Linnartz, director al Laboratorului pentru Astrofizică de la Observatorul Leiden.
Un meteorit neobișnuit, mai valoros ca aurul, conține „cărămizile” vieții
Nava OSIRIS-REx a colectat atât de mult material de pe asteroidul Bennu încât îl pierde prin spațiu
Fosfină, descoperită în norii planetei Venus. Ar putea fi dovada vieții extraterestre
Norii de praf cosmic din mijlocul Căii Lactee se comportă anormal