Cum își amintește sistemul imunitar de virusuri: Celule T de memorie se formează mai devreme decât se credea anterior

Pentru ca o persoană să dezvolte imunitate împotriva unei boli, celule T trebuie să se transforme în celule de memorie în urma contactului cu patogenul.

Până acum, numărul celulelor care sunt capabile de așa ceva era considerat să depindă cel mai mult de magnitudinea răspunsului imunitar inițial. O echipă de cercetători de la Universitatea Tehnică din Munich (TUM) a analizat această teorie.

• Imagini incredibile cu Mercur, surprinse de sonda BepiColombo
• Ce s-a întâmplat cu dinții oamenilor atunci când fluorul a fost scos din apă?

Atunci când un virus intră în corp, acesta este detectat de anumite celule din sistemul imunitar. Acestea transportă virusul către ganglionii limfatici unde fragmentele sale, cunoscute drept antigeni, sunt analizate de celule limfocitele T citotoxice (celule T citotoxice), acestea fiind responsabile cu controlul infecțiilor virale. Fiecare dintre aceste celule conține un receptor unic de celule T pe suprafață care poate recunoaște anumiți antigeni. Cu toate acestea, doar câțiva receptori de celule T pot identifica o infecție virală cu un anumit antigen.

O teorie acceptată de majoritatea oamenilor de știință

Pentru a controla infecția și maximiza mecanismul de apărare împotriva virusului, aceste câteva celule T specifice antigenilor încep rapid să se descompună și să se transforme în celule T efectoare. Acestea distrug celulele gazdă infectate de virus și apoi mor imediat ce infecția este eliminată. Totuși, unele dintre aceste celule efectoare se transformă în celule T de memorie, care persistă în organism pe termen lung. Aceasta este o teorie general acceptată.

De asemenea, în cazul în care același patogen invadează din nou corpul, celule T de memorie sunt deja prezente și gata să elimine invadatorul mai rapid și mai eficient decât prima oară.

Celule de memorie și originea lor

„Părerile științifice dominante spun că celule T activate devin mai întâi celule efectoare și doar apoi se dezvoltă treptat în celule de memorie. În opinia noastră, totuși, acest lucru nu este adevărat. Asta ar însemna că dacă mai multe celule efectoare sunt formate după contactul cu patogenul, celulele de memorie ar fi mai numeroase”, a explicat dr. Veit Buchholz, specialist în microbiologie la TUM.

Buchholz și colegii săi au observat un fir diferit al evenimentelor și au publicat rezultatele în jurnalul Nature Immunology.

Dezvoltarea celulelor efectoare și de memorie se separă mult mai devreme decât se credea anterior

„Am analizat răspunsul imunitar antiviral care rezultă de pe urma celulelor T individuale activate la șoareci. În urma experimentelor, am reușit să arătăm că anumite familii de celule T care au provenit de la celule individuale formează până la 1.000 de ori mai multă memorie decât altele. Cu toate acestea, aceste familii de celule T dominante au contribuit foarte puțin la magnitudinea răspunsului imunitar inițial, care a fost dominat de celule efectoare derivate de la familiile de celule T de scurtă durată”, a spus dr. Simon Grassmann, autorul principal al studiului.

Astfel, la nivel de celule individuale, a devenit clar că dezvoltarea celulelor efectoare și de memorie se separă mult mai devreme decât se credea anterior, potrivit MedicalXpress.

„Deja în prima săptămână după confruntarea cu patogenul, am văzut diferențe majore în familiile de celule T. În mod normal, la acel moment al răspunsului imunitar, celulele T citotoxice sunt bogate în molecule care ajută la distrugerea celulelor infectate de virus. Cu toate acestea, noi nu am descoperit vreo indicație că aceste molecule domină pe termen lung familiile de celule T. În schimb, au fost predispuse dezvoltării memoriei”, a spus Lorenz Mihatsch, un alt autor al studiului.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Sistemul imunitar al copiilor din Finlanda a fost schimbat, după ce creșele au construit „mini păduri”

Primul studiu care arată că celulele noastre își provoacă propria moarte pentru a ajuta sistemul imunitar

Oamenii de știință au identificat zeci de gene care permit cancerului să evite sistemul imunitar

Sistemul imunitar ne apără împotriva depresiei