Fosile recent descoperite sugerează că „vaci antice de mare” înotau cândva prin deșertul egiptean

În urmă cu aproximativ 40 de milioane de ani, un gigant marin blând aluneca prin apă din ceea ce este în zilele noastre un deșert în Egipt, potrivit unor noi cercetări.

Noul studiu sugerează că, în timpul Eocenului târziu, în urmă cu aproape 40 – 35 de milioane de ani, Deșertul de Est al Egiptului găzduia rudele antice ale lamantinilor, numite și vaci de mare, precum și ale dugongilor.

• MESAJE DE CRĂCIUN. Cele mai frumoase mesaje, urări şi felicitări pentru cei dragi
• Misiunea Lucy care va studia asteroizii troieni ai planetei Jupiter, lansată astăzi

Aceasta nu este prima fosilă din ordinul Sirenia, care include lamantini, dugongi și rudele lor dispărute, precum vaca de mare Steller, descoperită în Egipt, dar este singura fosilă de Sirenia care a fost descoperită în aceste unități de rocă care datează din Eocen, cunoscute sub numele de formația Beni Suef.

GALERIE FOTO

Fosilele au fost găsite în 2019

Cercetările nu au fost publicate încă într-un jurnal, însă au fost prezentate online la conferința anuală Society of Vertebrate Paleontology, care s-a desfășurat în mediul virtual anul acesta din cauza pandemiei de coronavirus.

Oamenii de știință au găsit fosilele din ordinul Sirenia, inclusiv unele dintre vertebrele, coastele și oasele membrelor creaturii, în 2019. „Este un individ aproape adult”, a explicat Mohamed Korany Ismail Abdel-Gawad, lector de paleontologie al vertebratelor la Universitatea din Cairo.

Cea mai veche specie cunoscută din ordinul Sirenia

La fel ca în cazul balenelor, strămoșii mamiferelor din ordinul Sirenia trăiau pe uscat înainte de a se muta în mare. Cea mai veche specie cunoscută din ordinul Sirenia, numită Pezosiren portelli, datează din Eocenul de mijloc din Jamaica, din urmă cu aproximativ 50 de milioane de ani. Acest animal era semiacvatic și încă avea membrele anterioare și posterioare, la fel ca o creatură terestră.

De-a lungul timpului, acest ordin de mamifere marine erbivore a devenit complet acvatic. Până la sfârșitul Eocenului, timp în care această nouă specie de Sirenia trăia, toate speciile cunoscute de Sirenia dezvoltaseră înotătoare în loc de membrele anterioare și își pierduseră membrele posterioare.

„Speciile sunt indicatori paleoambientali importanți”

Vacile de mare din zilele noastre mănâncă alge, care cresc în ape de mică adâncime, mediu în care plantele își pot lua hrana din lumină cu ajutorul fotosintezei. „Acest lucru a fost aparent adevărat pentru majoritatea speciilor din acest ordin de-a lungul istoriei lor evoluționare, prin urmare, speciile sunt indicatori paleoambientali importanți”, potrivit Live Science.

Fosilele din ordinul Sirenia descoperite recent susțin alte dovezi care sugerează că Deșertul Estic era un mediu marin la acea vreme. „Fiind animale erbivore, locuiau în apele de coastă”, a mai declarat Abdel-Gawad.

Totodată, noile fosile provin din familia Dugongidae, care include dugongii, dar nu și lamantinii.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Puiul de dugong devenit celebru după ce a fost salvat a murit din cauza plasticului ingerat

Quokka, ”cel mai fericit animal din lume”, salvat de la extincţie datorită selfie-urilor

În timpul evoluţiei, mamiferele marine au pierdut o genă extrem de importantă în prezent

Bizarii „leneşi de apă”: oamenii de ştiinţă descifrează secretele unor creaturi misterioase