Marile puteri ale lumii se pregătesc de un război geopolitic pentru litiu și alte metale rare

Odată cu revoluţia electromobilităţii, marile puteri ale lumii s-au trezit în faţa nevoii de a avea surse sigure de metale rare, în special de litiu, o materie primă indispensabilă bateriilor pentru maşini şi alte vehicule electrice, relatează Ziarul Financiar.

SUA urmă­reşte să-şi limiteze în special dependenţa faţă de China. În luna august a anului trecut, preşedintele SUA Donald Trump s-a arătat interesat să cumpere Groen­landa, un uriaş teritoriu autonom danez depen­dent de pescuit şi subvenţii de la guvernul Danemarcei. Ideea a fost respinsă ca „absurdă“ de autorităţile daneze, însă vâlva stârnită de Trump a expus impor­tanţa strategică a Groenlandei în contextul cursei pentru cucerirea Arcticii şi a resurselor minerale ale regiunii. SUA au o bază militară strategică pe insulă, cea mai mare din lume, iar companiile miniere prospectează acolo după minereuri conţinând metale rare, uraniu sau aur.

• Record de turiști în Japonia! Cât au cheltuit cei 3,31 milioane de vizitatori?
• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar

Un pachet de ajutor de 12,1 milioane de dolari pentru Groenlanda

După şocul produs de Trump a urmat surpriza: în aprilie, SUA au anunţat un pachet de ajutor de 12,1 milioane de dolari pentru Groenlanda, decizie salutată de guvernul local. Asistenţa ar trebui să contribuie la dezvoltarea economică a Groenlandei, mai ales pe latura resurselor naturale şi educaţiei. Agenţia AP a raportat că o mare parte din acest ajutor va fi sub forma consultanţei de specialitate americane. SUA concurează cu Rusia şi China pentru resursele arctice.

Luna trecută, Trump s-a lăudat cu aducerea la masa negocierilor a liderilor din Kosovo şi Serbia, efort încununat cu un acord de apropiere economică a celor două state balcanice care în urmă cu două decenii s-au înfruntat într-un război sângeros. Ca parte a acordului, o agenţie de stat americană va asigura finanţare pentru diferite proiecte bilaterale. Unul dintre acestea este o viitoare centrală electrică care va folosi baterii cu ioni de litiu pentru stocarea energiei.

China este unul din liderii mondiali la producţia de baterii cu litiu

Legat de litiu, grupul minier anglo-australian Rio Tinto a descoperit în 2004 un depozit de borat de litiu în valea râului Jadar din Serbia despre care se estimează că ar conţine 10% din depozitele de litiu la nivel mondial. Acest metal rar devine o materie primă extrem de importantă în contextul dezvoltării accelerate a sectorului electromobilităţii. Litiul este important şi în industria apărării. Rio Tinto are printre acţionarii mari o companie de stat chineză, potrivit Mediafax.

China este unul din liderii mondiali la producţia de baterii cu litiu, iar în ultimii ani Serbia s-a apropiat rapid, economic şi politic, de puterea asiatică. Prin acordul de apropiere economică, Washingtonul forţează Belgradul să se distanţeze de Beijing. Între timp, Trump a semnat un ordin executiv prin care a declarat urgenţă naţională creşterea producţiei de metale rare şi în care se arată că „America nu poate fi dependentă de importurile de la adversari străini de minerale critice din ce în ce mai necesare pentru menţinerea forţei militare şi economice în secolul 21“.

Nu doar Washingtonul este îngrijorat de avantajele pe care le are China

De asemenea, guvernul american a investit 25 de milioane de dolari într-un grup minier britanic, TechMet, specializat în producţia de metale rare ca litiul şi cobaltul.

Potrivit Asia Times, China controlează peste 80% din sursele de aprovizionare externe cu metale rare ale Americii. De asemenea, China controlează 90% din producţia globală de pământuri rare. Washingtonul se teme că Beijingul şi-ar putea folosi poziţia dominantă în comerţul global ca pe o armă contra companiilor americane dependente de importurile de metale rare.

Şi nu doar Washingtonul este îngrijorat de avantajele pe care China le are în acest comerţ. Spre exemplu, Comisia Europeană lucrează la o strategie privind materiile prime precum litiul prin care urmăreşte să reducă dependenţa industriilor europene de China prin stimularea colaborării industriale şi asigurarea de finanţare sustenabilă pentru noi producători.

Europa ar putea deveni autosuficientă în privinţa aprovizionării cu litiu

Noul grup industrial are ca model Alianţa Europeană a Bateriilor, care reuneşte peste 200 de companii, guverne şi organizaţii de cercetare pentru producţia de baterii destinate sectorului auto, potrivit Euractiv.

Maroš Šefcovic, vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil cu relaţiile interinstituţionale, apreciază că Europa ar putea deveni autosuficientă în privinţa aprovizionării cu litiu până la mijlocul deceniului. În aprilie, investitorii au dat undă verde unui proiect de producere a litiului în Cehia, care deţine unele dintre cele mai mari rezerve de metal din Europa. În prezent, principalul producător european este Portugalia, cu o cotă de piaţă de 11%, însă costurile de producţie îi sunt mai mari decât cele ale concurenţilor străini, notează Euractiv.

Australia, care deţine o şesime din depozitele de pământuri rare ale lumii, s-a aliat cu SUA pentru a deschide noi exploatări şi sprijini intrarea pe piaţă a unor jucători noi. Rusia intenţionează să investească 1,5 miliarde de dolari în industria metalelor rare, cu intenţia de a deveni al doilea producător la nivel mondial, după China, până în 2030, scrie Reuters, care citează un oficial guvernamental de top.