PREMIUL NOBEL pentru MEDICINĂ 2020, acordat pentru descoperirea virusului Hepatitei C. Câștigătorii sunt Harvey J. Alter, Michael Houghton și Charles M. Rice

Premiul Nobel pentru Medicină din 2020 este acordat lui Harvey J. Alter, Michael Houghton și Charles M. Rice „pentru descoperirea virusului Hepatitei C”, potrivit anunţului făcut de Comitetul Nobel de la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia.

Sezonul premiilor Nobel 2020 a debutat luni (5 octombrie) cu anunțarea laureaților pentru Fiziologie sau Medicină.

• Mințile noastre ar procesa limbajul la fel ca Inteligența Artificială
• De ce azbestul încă apare în unele produse cosmetice?

Premiul Nobel pentru Medicină 2020 este acordat celor trei oameni de știință pentru contribuția lor decisivă la lupta împotriva hepatitei transmise, în special, prin sânge, o problemă majoră de sănătate la nivel mondial care cauzează ciroză și cancer hepatic la oameni din întreaga lume, se arată în anunțul făcut de Comitetul Nobel.

Harvey J. Alter, Michael Houghton și Charles M. Rice au făcut descoperiri importante care au dus la identificarea unui virus nou, virusul hepatitei C. Înainte de cercetările lor, descoperirea virusurilor hepatitei A și B au fost pași importanți, însă majoritatea cazurilor de hepatită transmisă prin sânge au rămas inexplicabile. Descoperirea virusului hepatitei C a dezvăluit cauza celorlalte cazuri de hepatită cronică și a condus la realizarea unor noi teste de sânge și medicamente care au salvat milioane de vieți.

Ce este hepatita?

Inflamația ficatului sau hepatita, o combinație a cuvintelor grecești pentru „ficat” și „inflamație”, este cauzată în principal de infecții virale. Consumul excesiv de alcool, toxinele din mediu și bolile autoimune sunt, de asemenea, alte cauze importante ale hepatitei. În anii 1940, s-a stabilit că există două tipuri principale de hepatită infecțioasă.

Prima, denumită hepatita A, este transmisă prin apă sau alimente contaminate și are, în general, un impact redus pe termen lung asupra pacientului.

Al doilea tip, hepatita B, se transmite prin sânge și fluide corporale și reprezintă o amenințare mult mai gravă, deoarece poate duce la o afecțiune cronică, precum ciroză sau cancer hepatic. Această formă de hepatită este înșelătoare, deoarece indivizii aparent sănătoși pot să stea infectați ani buni, fără să știe, înainte de apariția complicațiilor grave.

Hepatita transmisă din sânge este asociată cu mortalitate ridicată și provoacă peste un milion de decese pe an la nivel mondial, făcând-o astfel o problemă de sănătate globală la o scară comparabilă cu infecția cu HIV și tuberculoza.

Descoperirea hepatitei C

În anii 1970, Harvey J. Alter, de la Institutul Național de Sănătate din SUA, studia apariția hepatitei la pacienții care au făcut transfuzii de sânge. Împreună cu echipa lui a arătat că un număr mare de cazuri de hepatită apărute în urma transfuziilor de sânge nu erau provocate de virusul B, cu atât mai puțin de A. Totodată, au arătat că prin sângele acestor pacienți cu hepatită se putea transmite boala cimpanzeilor. Studiile ulterioare au demonstrat, de asemenea, că agentul infecțios necunoscut avea caracteristicile unui virus.

Abia peste mai bine de un deceniu, Michael Houghton, care lucra pentru compania biofarmaceutică Chiron, a întreprins cercetări ample, reușind să izoleze secvența genetică a virusului. Cercetările efectuate pe un cimpanzeu infectat, dar și pe pacienți umani, au dus la descoperirea a ceea ce a fost numit virusul hepatitei C.

Descoperirea virusului hepatitei C a fost decisivă, însă nu se stabilise dacă și poate provoca singur hepatită. Răspunsul a fost dat de cercetările realizate de Charles Rice, de la Universitatea Washington din St. Louis, care prin inginerie genetică a arătat cum se înmulțește virusul hepatitei C și că poate provoca hepatită ca urmare a tranfuziei de sânge.

Cercetările și descoperirile acestor oameni de știință au dus la apariția unor teste de sânge pentru acest virus, precum și la dezvoltarea rapidă a medicamentelor antivirale împotriva hepatitei C. „Pentru prima dată în istorie, boala poate fi acum vindecată, mărind speranța că virusul hepatitei C va fi eradicat în întreaga lume”, au argumentat reprezentanții Comitetului Nobel care au decis acordarea premiului pentru Medicină 2020 către Harvey J. Alter, Michael Houghton și Charles M. Rice.

Premianții Nobel pentru Medicină din anii trecuți

În 2019, prestigioasa distincție a fost acordată cercetătorilor William G. Kaelin Jr., Sir Peter J. Ratcliffe şi Gregg L. Semenza „pentru descoperirile lor despre cum celulele percep şi se adaptează la disponibilitatea oxigenului din mediu”.

Laureaţii Nobel din 2018 pentru Fiziologie sau Medicină au fost James P. Allison (profesor la University of Texas MD Anderson Cancer Center) şi Tasuku Honjo (profesor la Universitatea Kyoto) pentru descoperirea unei terapii împotriva cancerului prin inhibarea reglării negative a sistemului imunitar.

În 2018, Premiul Nobel pentru Medicină a fost acordat pentru descoperirile făcute de Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young în controlarea mecanismelor moleculare ale ritmului circadian.

221 laureaţi până în prezent

Decernat pentru prima dată în 1901, Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost conferit de 110 ori, până în 2018, către 218 laureaţi. În anii 1915, 1916, 1917, 1918, 1921, 1925, 1940, 1941 şi 1942 acest prestigios premiu nu a fost acordat.

Potrivit statutului Fundaţiei Nobel, acest premiu nu este acordat în anul în care nici una dintre lucrările nominalizate şi luate în considerare nu este de natură să aducă beneficii umanităţii. Totodată, numele nominalizaţilor şi alte informaţii despre aceştia sau despre procesul de selecţie nu pot fi făcute publice timp de 50 de ani.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Cel mai tânăr laureat de până acum a fost medicul canadian Frederick G. Banting considerat, împreună cu fiziologul american Charles Best, ca descoperitor al insulinei, şi care avea 32 de ani când a primit Nobelul pentru Medicină, în anul 1923.

Cel mai în vârstă laureat al Premiului Nobel pentru Medicină a fost Peyton Rous, care avea 87 de ani, în 1996, când a fost distins pentru descoperirile făcute în domeniul oncovirusurilor.

Premiile Nobel 2020 vin cu recompense financiare mai mari

Pe lângă prestigioasa medalie din aur, laureatul va primi din acest an un premiu în bani mai mare, respectiv 10 milioane de coroane suedeze (955.000 de euro). Până anul trecut premiile Nobel au fost în valoare de 9 milioane de coroane suedeze (aproape 830.000 de euro). „Decizia a fost luată întrucât costurile noastre şi capitalul nostru se află într-o relaţie stabilă, într-o situaţie complet diferită faţă de cele din trecut”, a explicat Lars Heikensten, directorul Fundaţiei Nobel, decizia de majorare a premiilor.

Sezonul Nobel 2020 va continua marţi (6 octombrie), cu premiul Nobel pentru Fizică, iar miercuri (7 octombrie) va fi decernat premiul Nobel pentru Chimie. Joi (8 octombrie) va fi decernat Premiul Nobel pentru literatură, iar vineri (9 octombrie) va fi anunţat Nobelul pentru Pace. Sezonul premiilor Nobel 2020 se va încheia luni, 12 octombrie, cu decernarea celui pentru Economie.