Arheologii au descoperit două cranii umane și o serie de rămășițe care aparțineau unei capre și care făceau parte dintr-un ritual funerar.
Descoperirea a două cranii neolitice într-o peșteră din sudul Spaniei a oferit arheologilor o imagine asupra riturilor funerare ale ibericilor antici de acum aproximativ 6.000 de ani.
Datate între 4800 și 4200 î.Hr., cele două cranii tăiate, care aparțineau unui bărbat și unei femei mai în vârstă, au fost îngropate alături de rămășițele unei capre tinere, numeroase unelte de piatră, bucăți de ceramică, notează IFL Science.
Vârsta oaselor este deosebit de importantă, deoarece plasează înmormântarea în Neoliticul Mediu, perioadă pentru care dovezile arheologice sunt extrem de rare în Peninsula Iberică. În contrast, o multitudine de artefacte și morminte atât din perioada Neoliticului Timpuriu, cât și din cel Târziu au fost excavate pe teritoriul Spaniei și al Portugaliei.
Această ultimă descoperire, realizată în peștera Dehesilla , oferă câteva noi perspective fascinante asupra comportamentului ritualic al vechilor locuitori ai regiunii. Potrivit cercetătorilor, semnele realizate în osul occipital al unuia dintre cranii sugerează că capul a fost îndepărtat de corp aproape imediat după moarte, ducând la posibilitatea ca actul să fi avut loc ca parte a unui sacrificiu uman. Această idee este susținută de descoperirea unei platforme de piatră lângă locul înmormântării, care ar fi putut fi folosită pentru ofrande ceremoniale. Între timp, prezența unei capre tinere indică faptul că înmormântarea ar fi putut avea loc în primăvară, determinând autorii studiului să speculeze că au de-a face cu un ritual care avea loc sezonier.
O serie de cereale arse au fost găsite în mormânt, indicând faptul că craniile aparțineau membrilor unei comunități sedentare de agricultori. Toate acestea reprezintă indicii care întăresc teoria că acest sacrificiu făcea parte dintr-un ritual sezonier.
„Această descoperire deschide noi linii de cercetare și scenarii antropologice, în care sacrificiile umane și animale ar fi putut fi legate de cultele ancestrale și rugăciunile divine în festivitățile comemorative”, a explicat autorul studiului Daniel García Rivero.
Craniul femeii pare să fi trecut printr-o trepanare, ceea implică deschiderea unei mici găuri în craniu. Faptul că osul s-a vindecat parțial sugerează că femeia în cauză a trecut prin această procedură în timp ce era încă în viață, ceea ce poate avea o anumită relevanță pentru poziția sa socială sau religioasă.
În mod clar, o mare parte din artefactele recuperate din peștera Dehesilla rămân deschise interpretării, iar cercetătorii nu pot spune cu certitudine prea multe despre acest aranjament funerar. Având în vedere insuficiența descoperirilor arheologice din această perioadă, această descoperire oferă cel puțin un punct de plecare interesant pentru studierea populațiilor iberice din Neoliticul Mijlociu.
Studiul a fost publicat în PLOS ONE.
Mormintele preistorice arată că până și în Epoca de Piatră existau diferențe sociale
Cercetătorii au reconstruit chipul unei persoane din Epoca de Piatră
Un nou studiu sugerează legăturile oamenilor din epoca de piatră cu populaţii de astăzi