A numi pe cineva „creier de maimuță” s-ar putea să nu fie chiar o insultă deoarece o nouă cercetare indică faptul că dimensiunea creierului unei primate nu este neapărat un indicator al inteligenței.
De foarte mult timp există dezbateri pe tema legăturii dintre dimensiunea creierului și gradul de inteligență. Potrivit celebrei ipoteze a inteligenței generale, creierele mai mari facilitează o capacitate a memoriei mai mare și o învățare mai rapidă. Acest argument a fost folosit pentru a explica de ce oamenii, care au creierul mare în raport cu dimensiunea corpului lor, sunt atât de inteligenți.
Maimuțele mari și alte primate sunt cele mai apropiate rude evolutive vii ale noastre și au creieri mari. Totuși, care dintre aceste specii este cea mai inteligentă nu poate fi stabilit cu ușurință.
În încercarea de a identifica cel mai performant creier, oamenii de știință de la Centrul German pentru Primate (DPZ) – Institutul Leibniz pentru Cercetarea Primatelor, din orașul Göttingen, au efectuat o serie de experimente folosind bateria de teste a cogniției primatelor (PCTB), care constă într-o serie de sarcini care sunt concepute pentru a evalua diferite aspecte ale inteligenței.
Literatura științifică conține deja o sumedenie de date referitoare la scorurile PCTB ale primatelor Haplorrhini, subordin care include, pe lângă oameni, și maimuțe mari, precum cimpanzeii, urangutanii și gorilele, dar și babuini și macaci.
Cu toate acestea, autorii studiului au decis să aplice testele PCTB pe lemuri, care s-au despărțit de principala linie a primatelor acum aproximativ 60 de milioane de ani și încă păstrează multe trăsături ancestrale. Astfel, oferă un model viu pentru originile capacităților cognitive ale primatelor moderne.
Toate cele trei specii de lemuri pe care cercetătorii le-au pus la încercare au obținut la teste scoruri comparabile cu ale primatelor Haplorrhini care au creierul mai mare. Mai mult, lemurii au depășit maimuțele mari în ceea ce privește teoria minții, care este evaluată pe bază de teste care impun subiecților să urmărească figura și privirea altui individ pentru a-și da seama de intențiile lui, notează IFL Science.
Chiar și lemurieni-şoarece, care au creierul de 200 de ori mai mic decât cimpanzeii și urangutanii, au obținut scoruri comparabile cu ale altor primate la majoritatea testelor din domeniul social. Acestea includ scala de învățare socială, în care animalele trebuie să utilizeze informațiile furnizate de un om pentru a rezolva un puzzle, precum și scala de comunicare, care necesită ca primatele să înțeleagă semnalele transmise de oameni.
Anumite primate au depășit performanța lemurilor în sarcinile fizice, cimpanzeii s-au dovedit a fi cei mai deschiși la provocări care presupuneau identificarea cantităților, în timp ce babuinii au fost mai buni la sarcinile spațiale.
„Prin studiul nostru am arătat că abilitățile cognitive nu pot fi generalizate, ci că speciile diferă în schimb în abilitățile cognitive specifice domeniului”, a explicat Claudia Fichtel, care a condus cercetarea. „În concluzie, relația dintre dimensiunea creierului și capacitățile cognitive nu poate fi generalizată”, a mai spus aceasta.
Altfel spus, cercetarea oamenilor de știință germani poate însemna că nu toți oamenii pot pretinde că sunt mai inteligenți decât maimuțele doar pentru că au creierul mai mare.
Studiul a fost publicat în jurnalul PeerJ.
Cum ne-a modificat cititul creierul?
Creierul mai mare ne permite să avem o dexteritate mai bună față de cea a altor primate