Primele animale care au hibernat au fost unele mamifere care au trăit în urmă cu 250 de milioane de ani

Cercetătorii explică faptul că aceste animale hiberanu într-un mod asemănător urșilor și liliecilor.

Un studiu recent indică faptul că hibernarea este o activitate pe care animalele au practicat-o de milioane de ani. O fosilă indică faptul că cele mai vechi indici ale acestui proces pot fi urmărite până în urmă cu 250 de milioane de ani.  Cercetătorii explică faptul că animalele din genul Lystrosaurus hibernau într-un mod asemănător unor animale din prezent, precum liliecii sau urșii.

• Oamenii de știință au creat cele mai subțiri spaghete din lume
• O nouă teorie a dezvăluit forma fotonilor

Identificarea unor semne de schimbări ale metabolismului în cazul fosilelor este aproape imposibilă în condiții normale, însă fosila unui Lystrosaurus, o pereche de colți care au crescut continuu în timpul vieții sale, lăsând în urmă o „înregistrare” a activității metabolice, care nu este prea diferită de inelele copacilor.

După ce au comparat secțiuni transversale ale colților ale șase exemplare de Lystrosaurus din Antarctica cu secțiunile transversale ale colților a patru Lystrosaurus din Africa de Sud, cercetătorii au reușit să găsească perioade de creștere mai mică și stres ridicat, exclusiv în cazul animalelor antarctice, notează Science Alert.

Asemănări cu animalele moderne

Marcajele din colți se potrivesc cu depunerile similare din dinții animalelor din zilele noastre, care hibernează în anumite perioade din timpul anului. Nu este o dovadă definitivă a faptului că Lystrosaurus a hibernat, dar este cel mai vechi indiciu în acest sens.

Cercetătoarea Megan Whitney, expertă în paleontologie a Universității Harvard, explică faptul că animalele care trăiesc aproape de poli au avut mereu de-a face cu condiții de mediu extreme, dar și că „Aceste descoperiri preliminare indică faptul că intrarea într-o stare asemănătoare hibernării nu este un tip relativ nou de adaptare. Este una destul de veche”.

Starea de hibernare ar fi putut fi esențială pentru animalele care trăiau în apropierea Polului Sud la acea vreme. Deși regiunea era mult mai caldă în perioada triasică, totuși ar fi existat variații sezoniere mari în ceea ce privește durata zilelor

Este foarte posibil ca Lystrosaurus să nu fi fost singurul animal care hiberna în acea perioadă și unii dintre dinozaurii care au apărut ulterior s-ar putea să fi avut un comportament similar. Problema este că majoritatea speciilor vremii nu au avut creștere continuă sau chiar dinți care să ajute la determinarea acestui fapt.

Studii ulterioare vor putea analiza mai detaliat problema dacă Lystrosaurus a reușit sau nu să intre într-o stare profundă de hibernare, dar această nouă analiză trasează deja câteva paralele interesante care se întind pe sute de milioane de ani, explică cercetătorii. „Animalele cu sânge rece își opresc adesea metabolismul în întregime în timpul unui sezon rece, dar multe animale endoterme sau cu sânge cald care hibernează își activează frecvent metabolismul în perioada de hibernare”, adaugă dr. Whitney.

Studiul Evidence of torpor in the tusks of Lystrosaurus from the Early Triassic of Antarctica a fost publicat în Communications Biology.

Citește și:

O nouă specie de dinozaur, înrudită cu T. Rex, descoperită datorită vânătorilor de fosile

Misterul fosilei „The Thing” a fost în sfârșit deslușit după aproape un deceniu de speculații

Fosilele unor creaturi gigantice care au trăit pe Terra prezintă modul tragic în care acestea au murit

Fosilele găsite la marginea Saharei indică unul dintre cele mai periculoase locuri de pe Pământ