Riscul introducerii țânțarilor exotici și, implicit, a agenților patogeni transmiși de aceștia în aeroport și aeronave este studiat, la Cluj-Napoca, în cadrul unui proiect pilot în premieră, derulat de USAMV și Aeroportul Internațional „Avram Iancu”.
Universitatea de Științe Agricole și de Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, în colaborare cu Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj, a demarat proiectul pilot, în premieră națională, pentru a examina riscul introducerii țânțarilor exotici și, implicit, a agenților patogeni transmiși de aceștia în aeroport și aeronave.
Practic, sunt supravegheați țânțarii invazivi în incinta aeroportului, monitorizare care este esențială pentru succesul unui program de control al speciilor de țânțari nativi sau invazivi.
Proiectul este derulat de Disciplina de Parazitologie și Boli Parazitare din cadrul Facultății de Medicină Veterinară a USAMV Cluj-Napoca, prin prof. dr. Andrei Daniel Mihalca și drd. Cintia Horvath.
În Europa creșterea comerțului și a transportului de mărfuri și mișcarea crescută a oamenilor a facilitat dramatic importul speciilor invazive de țânțari, cât și a agenților patogeni transmiși de aceștia. În special comerțul cu anvelope uzate și plante decorative a contribuit major la introducerea tânțarului tigru asiatic în Europa. Un alt vector major de introducere a țânțarilor sunt aeronavele, care pot aduce involuntar și nedoriții țânțari invazivi. Uneori, bagajele transportate în aeronave pot adăposti țânțari invazivi care provin dintr-o zonă endemică din străinătate și care pot fi infectați cu patogeni exotici, precum virusurile Chikungunya, Dengue sau Zika. În România s-au semnalat țânțari invazivi în câteva zone, cum ar fi București, Constanța, Timișoara, Arad, Oradea, dar țânțarii pot ajunge și din Italia sau Grecia, precum și multe alte zone” – drd. Cintia Horvath.
Până în prezent nu au fost depistați țânțari invazivi în incinta aeroportului, însă trebuie ținut cont și de faptul că numărul curselor aeriene și al pasagerilor este mult sub valoarea obișnuită, aspect cauzat de pandemia de COVID-19.
„Supravegherea constă în plasarea unor capcane în incinta aeroportului și verificarea lor săptămânală. Folosim două tipuri de capcane. Un tip pentru țânțari adulți și un tip pentru ouă. După recoltarea țânțarilor din capcane, urmează munca de laborator, cu identificarea lor la nivel de specie. Recent, colectivul nostru a publicat un articol despre răspândirea tuturor speciilor de țânțari din România. Continuăm astfel cercetările noastre în domeniul vectorilor și bolilor transmise de vectori. Colectivul nostru derulează astfel de studii de 10-12 ani, sunt studii efectuate în numeroase zone din lume, cu accent pe zonele tropicale (Kenya, Coasta de Fildeș, Republica Centrafricană, Liberia, Uganda, Algeria), dar și România”, a explicat prof. dr. Andrei Mihalca, coordonatorul proiectul.
Programul pilot derulat la aeroportul din Cluj-Napoca va continua până la finalul anului, fiind posibil să fie extins și în 2021, potrivit Mediafax.
Țânțarii sunt printre cele mai răspândite insecte dăunătoare care afectează sănătatea și bunăstarea omului și a animalelor domestice. În România există 60 de specii de țânțari, însă doar câteva dintre aceste specii reprezintă vectori ai unor agenți patogeni care pot provoca boli la om. Cea mai comună specie de țânțar în România este Culex pipiens care se hrănește pe păsări și este implicat în transmiterea virusului West Nile.