Aproape 690 de milioane de persoane din întreaga lume au fost afectate de foamete anul trecut. Creșterea e cu 10 milioane față de anul precedent.
Potrivit raportului „Starea securităţii alimentare şi a nutriţiei la nivel mondial”, publicat luni de ONU, zeci de milioane de persoane au intrat în rândul celor cu malnutriţie cronică în ultimii cinci ani.
Cele mai multe persoane care suferă de foamete sunt în Asia, dar numărul acestora creşte rapid în Africa.
Asia găzduieşte cel mai mare număr de persoane subnutrite – 381 de milioane, Africa se află pe locul al doilea cu 250 de milioane, urmată de America Latină şi Caraibe – 48 de milioane.
„Prevalenţa globală a subnutriţiei, sau procentajul total de persoane care suferă de foame, s-a schimbat puţin, la 8,9%, dar cifrele absolute au crescut din 2014. Acest lucru înseamnă că în ultimii cinci ani foametea a crescut odată cu populaţia planetei”, se arată în raport.
La nivel mondial, raportul ONU preconizează faptul că pandemia de COVID-19 ar putea determina ca încă 130 de milioane de persoane să sufere de foamete cronică până la sfârşitul anului 2020.
„Costurile mari şi accesibilitatea financiară scăzută înseamnă că miliarde de persoane nu se pot hrăni cu mâncare sănătoasă ori bogată în nutrienţi”, se mai arată în document.
Raportul ONU prezintă dovezi privind faptul că o dietă sănătoasă costă peste 1,90 dolari americani/ zi, sumă ce reprezintă limita internaţională a sărăciei.
Astfel, preţul celei mai ieftine diete sănătoase este de cinci ori mai mare decât preţul pentru o masă formată doar din alimente pe bază de amidon, potrivit Mediafax.
Lactatele, fructele, legumele bogate în nutrienţi şi alimentele bogate în proteine de origine vegetală sau animală sunt cele mai scumpe grupe de hrană existente la nivel global.
„Cele mai noi estimări arată că un număr de peste 3 miliarde de persoane nu-şi pot permite o dietă sănătoasă. În Africa Subsahariană şi Asia de Sud, 57% din populaţie se află în această stare – deşi nicio regiune, inclusiv America de Nord şi Europa, nu este ocolită”, au precizat reprezentanții ONU.
Potrivit raportului, în 2019, între un sfert şi o treime dintre copiii sub cinci ani – 191 de milioane, erau subdezvoltaţi sau aveau masă musculară redusă, fiind prea scunzi sau prea slabi.
Alte 38 de milioane de copii sub cinci ani erau supraponderali.
Reprezentanții ONU susțin că, la cinci ani după ce lumea s-a angajat ca până în 2030 să pună capăt foametei, nesiguranţei privind obţinerea hranei şi tuturor formelor de malnutriţie, atingerea acestui obiectiv este departe de realizare.
În ceea ce privește tendinţele curente, până în 2030, Africa va găzdui peste jumătate din populaţia lumii afectată de foamete cronică.
”Starea securităţii alimentare şi a nutriţiei la nivel mondial” este studiul global cu cea mai mare autoritate, care urmăreşte progresul spre stoparea foametei şi a malnutriţiei.
Acesta este creat în comun de către Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), Fondul Internaţional pentru Agricultură (IFAD), Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programul Alimentar Mondial al Naţiunilor Unite (PAM) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).