Cercetările arată că actele de bunătate ne fac să ne simțim mai bine și mai sănătoși.
Altruismul sau capacitatea de a face „fapte bune” reprezintă o parte importantă a naturii umane, cercetătorii explicând faptul că a stat la baza evoluției speciei noastre. De asemenea, cercetătorii explică faptul că faptele bune ne ajută să ne simțim mai bine și să fim mai sănătoși, notează Medicalxpress.
„Bunătatea este mult mai veche decât religia. Pare a fi universală”, explică Oliver Curry, antropolog al Universității Oxford, Regatul Unit. Acesta mai adaugă: „Motivul de bază pentru care oamenii sunt amabili este că suntem animale sociale”.
Studiile efectuate de către psihologi indică faptul că altruismul primește o importanță mai mare decât oricare altă valoare după care ne-am putea ghida viețile.
„Când cercetătorii au împărțit valorile în zece categorii și au întrebat oamenii ce era mai important, bunăvoința sau altruismul, ieșeau pe primul loc. Înaintea unor valori sau scopuri precum hedonismul, o viață interesantă, creativitatea, ambiția, tradiția, securitatea, dreptății sociale sau puterea”, explică Anat Bardi, psiholog al Universității din Londra.
Studiile indică faptul că altruismul tinde să fie cea mai importantă valoare socială în cazul tuturor culturilor de pe glob. De exemplu, locuitorii din statele scandinave sunt de părere că bunătatea reprezintă cea mai importantă valoare a unei societăți, iar această atitudine pare a veni la pachet cu un grad ridicat de satisfacție asupra vieții.
„Mulți îmi spun, ei bine, că oamenii nu sunt amabili. Și cred că aceasta este de fapt o eroare de percepție, deoarece atunci când măsori comportamentele indivizilor, aflăm că sunt amabili”, explică Bardi . Acest mai adaugă faptul că facem acte de altruism în mod regulat.
Această percepție a altruismului depinde foarte mult de persoana care face un astfel de act față de noi. Mai exact, avem tendința de a trece cu vederea acele acte de bunătate făcute de către persoanele de la care ne-am aștepta, în timp ce actele de altruism venite din senin sau de la persoanele despre care credem că nu ar face așa ceva cu siguranță nu trec neobservate.
Anat Bardi explică faptul că facem acte de altruism nu doar din cauza faptului că reprezintă o valoare transmisă din generație în generație, dar și din cauza faptul că, în cele din urmă, cu toții avem de câștigat de pe urma unei astfel de fapte.
Antropologul Brian Hare explică faptul că altruismul a jucat un rol fundamental în evoluția noastră ca specie, reprezentând elementul care ne-a permis să ne adaptăm unei game largi de medii și condiții. Cooperarea și bunătatea fiind folosite de către o gamă largă de specii, pornind de la bacterii și ajungând la primatele cu care sunt înrudiți.
Sonja Lyubomirsky, profesoară de psihologie a Universității California Riverside explică faptul că altruismul poate avea efecte pozitive și asupra stării emoționale și fizice a persoanelor care fac respectivele fapte.
Cercetătoarea dă ca exemplu un studiu în care participanții, persoane care sufereau de scleroză multiplă, s-au simțit mai bine, fizic, după ce au făcut diferite acte de altruism.
Cercetătorii mai argumentează și faptul că oamenii pot avea o viziune mai optimistă asupra propriei vieți atunci când își dau seamă că actele lor de altruism pot avea un impact semnificativ asupra bunăstării celor din jur.
Informațiile din acest articol provin din cărțile Can We Be Happier? de Richard Layard, Survival of the Friendliest de Brian Hare și Kindness of Strangers scrisă de Michael McCullough.
Dovadă surprinzătoare a altruismului la cimpanzeii sălbatici. Totuşi, acesta nu este necondiţionat
Comportamentele altruiste, corelate cu o toleranţă mai mare la durere