În ultimii 100 de ani, nivelul mărilor a crescut cu până la 20 de centimetri la nivel global. Jumătate din această creștere a avut loc în ultimele trei decenii, potrivit NASA. De asemenea, creșterea reprezintă un risc major pentru 40% din populația Pământului care locuiește în zone de coastă.
Barierele fizice și dragarea regiunilor de coastă pur și simplu nu vor rezolva problema, spun oamenii de știință. În schimb, scopul lor este să „lucreze cu forțele naturii și să le folosească pentru a construi în loc să distrugă”.
Oamenii de știință au proiectat un sistem de structuri subacvatice care folosesc energia valurilor oceanice pentru a redistribui nisipul. În cele din urmă, aceștia speră că aceste movile vor deveni insule sau vor ajuta să reconstruiască zonele de coastă pe măsură ce nivelul mărilor continuă să crească.
Încă din 2017, cercetătorii au testat această teorie în laborator. Au construit două bazine cu valuri pentru a vedea cum ar funcționa ideea lor în mai multe condiții de valuri și nisip. În rezervorul mai mare, un robot pompează valuri la diferite frecvențe și intensități. Astfel, va vedea ce impact va avea fiecare asupra nisipului. În rezervorul mai mic, cercetătorii testează diferite structuri din nisip, inclusiv dune.
În doar câteva minute, iar uneori câteva secunde, oamenii de știință pot genera tipare de nisip care se potrivesc condițiilor din viața reală. În acest caz, cercetătorii au vrut ca bazinele să fie similare cu două anotimpuri predominante din Insulele Maldive, informează Popular Mechanics.
Prin intermediul imaginilor obținute de sateliți, cercetătorii au văzut impactul experimentelor lor în Insulele Maldive și au văzut cum structurile create de ei au ajutat la construirea de noi formațiuni din nisip.
„Rezultatele sunt inițiale, dar promițătoare. Avem de gând să testăm aceste structuri și în alte regiuni din lume. Scopul nostru este să realizăm un sistem de structuri submersibile care se pot adapta condițiilor dinamice de vreme și pot crește natural”, au spus cercetătorii.
Statisiticile nu prezintă numărul real a deceselor cauzate de încălzirea globală
Un monument viking, vechi de peste 1200 de ani, conţine avertizări legate de o nouă criză climatică
De ce ard pădurile în Australia? Analiză New York Times: ”Un Cernobîl al crizei climatice”
Acordul climatic Paris, în pericol de a fi anulat din cauza crizei pandemiei