De la naştere şi până la moarte, românii au înscris un număr alcătuit din 13 cifre pe o serie de documente oficiale emise pe numele lor. Este vorba de Codul Numeric Personal sau mult mai cunoscutul acronim CNP.
De la certificatul de naştere, cartea de identitate, certificatul de căsătorie, paşaport, o serie de acte oficiale (inclusiv diplome şcolare) şi până la certificatul de deces, toate aceste documente emise de autorităţile şi instutuţiile statului cuprind un număr alcătuit din 13 cifre, CNP-ul persoanei pe numele căreia au fost emise. De asemenea, CNP-ul nostru se regăseşte şi în Registrul permanent de evidenţă a populaţiei.
Codul numeric personal îl primim la naştere şi este unic pentru fiecare persoană născută sau rezidentă în România. Prima dată este înscris în certificatul de naştere şi, potrivit articolului 5 din Legea 105 din 25 septembrie 1996, cu privire la „Organizarea evidenţei populaţiei”, reprezintă un număr semnificativ ce individualizează o persoană fizică şi constituie singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucrează date nominale privind persoana fizică.
CNP-ul a fost introdus prin decretul prezidenţial nr. 59 semnat de Nicolae Ceauşescu în 2 martie 1978. Potrivit documentului, se „stabilea un cod numeric personal pentru toţi cetăţenii români, precum şi pentru străinii cu domiciliul în România. Codul numeric personal va fi înscris în actele de identitate, de stare civilă şi în alte acte personale”.
Aşa cum am afirmat anterior, Codul Numeric Personal este alcătuit din 13 cifre pe structura SAALLZZJJNNNC.
Prima cifră a codului numeric personal (aferentă pentru S) reprezintă sexul şi secolul. Astfel, bărbaţii născuţi până în anul 1999 au cifra 1, iar femeile 2. Pentru cei născuţi după 2000 este 5 pentru bărbaţi şi 6 pentru femei. În cazul persoanelor străine rezidente în România, CNP-ul începe cu cifra 7 la bărbaţi şi 8 la femei.
A doua şi a treia cifră din din Codul Numeric Personal reprezintă anul naşterii, ceea ce înseamnă că o persoană născută în 1983 vor avea în CNP cifrele 8 şi 3.
După cele două cifre aferente anului naşterii urmează alte două care reprezintă luna naşterii. Dacă o persoană se naşte în luna august, va avea trecut în CNP cifrele 0 şi 8.
Următoarele cifre din CNP sunt cele ale zilei în care persoana s-a născut. Dacă ea s-a născut în 13, va avea înscrise aceste cifre în Codul Numeric Personal. Dacă s-a născut înainte de data de 10, de exemplu în 5, în CNP vor apărea cifrele 0 şi 5.
După cifrele aferente zilei de naştere, în CNP sunt înscrise alte două cifre care reprezintă judeţul sau sectorul (pentru Bucureşti) unde persoana s-a născut sau are reşedinţa (pentru persoanele străine) în momentul acordării Codului Numeric Personal.
Fiecare judeţ din România este reprezentat cu un cod care începe de la 01, în cazul judeţului Alba, şi se termină la 52, numărul pentru judeţul Giurgiu. Cele şase sectoare ale Capitalei au şi ele câte un număr în aceste 52 de coduri.
După codul judeţului sau al sectorului din Bucureşti, în CNP sunt înscrise trei cifre care reprezintă codul unic al persoanei. Acestea sunt din intervalul 001 – 999 care se împart birourilor de Evidenţă a Populaţiei din fiecare judeţ, respeciv sector al Capitalei, astfel încât un anumit număr din acel interval să fie alocat unei singure persoane într-o anumită zi.
Ultima cifră din Codul Numeric Personal este cifra de control care este dată în urma unui calcul matematic folosind celelalte 12 cifre ale CNP-ului. Pentru a afla cifra de control se înmulţeşte fiecare cifră din CNP cu cea de pe aceeaşi poziţie din numărul 279146358279. Rezultatele se adună, iar suma obţinută se împarte la 11. Restul din împărţire este cifra de control. Dacă restul este 10, cifra de control este 1. Acest lucru înseamnă că cifra de control este egală cu restul. Cifra de control este cea care validează Codul Numeric Personal.