Discuţiile au fost despre activităţile culturale şi umanitare pe care le desfăşoară, cum se pregătesc pentru întâmpinarea publicului după ridicarea restricţiilor şi, mai ales, care sunt lecţiile învăţate în perioada de criză.
Directorul general al Bibliotecii Naţionale a României, Carmen Mihaiu, a explicat faptul că „muncim, chiar zi de zi. În general am fost cam peste 50% din personalul bibliotecii prezent în instituţie pentru a prelucra cărţi, pentru a organiza depozitele de carte”.
Mihaiu a arătat că împreună cu colegii săi, încearcă să diminueze decalajul creat în prelucrarea publicaţiilor din colecţia bibliotecii şi să facă astfel încât acestea să ajungă cât mai repede la raft.
Cei de la Biblioteca Naţională îşi raportează demersurile la ziua în care s-ar redeschide instituţia.
„Încercăm să fim ceea ce îşi doreşte comunitatea. Încercăm să fim o adevărată bibliotecă naţională, cu o colecţie pusă la raft. Sigur că în acest moment nu este o activitate vizibilă, dar ea va fi vizibilă în momentul în care ne vom redeschide, sperăm, după data de 14 mai (…) Distanţarea aceasta socială am încercat să o transformăm într-un lucru pozitiv. Încercăm să facem acele lucruri pe care poate nu am avut răgazul să le facem atunci când porţile bibliotecii erau deschise. Încercăm să transformăm această criză într-o activitate pozitivă şi benefică pentru comunitate”, a arătat Mihaiu, potrivit Mediafax.
Claudia Şerbănuţă, din partea Fundaţiei Progress, a remarcat nevoia bibliotecilor de a-şi reformula relaţia cu comunitatea.
„Aşa cum fiecare dintre noi simţim că tot ce e mai greu e să fii singur, la fel, asta este o lecţie şi pentru biblioteci, bibliotecile care foarte mult timp, în ultimii ani au fost nevoite să înveţe să se descurce singur, îşi dau seama că, de fapt, singur nu ai şanse să supravieţuiască. Acum e momentul să lucrăm împreună, să fim alături de comunităţile noastre, acolo unde sunt ele şi nu unde ne-am dori noi să fie şi să le oferim resursele de care au nevoie, pe care le putem aduce către ei. Bibliotecile moderne înseamnă instituţii conectate permanent la comunităţile pe care le servesc. E o lecţie pe care noi, în România, o învăţăm deja de ceva timp, doar că o învăţăm de unii singuri. Nu avem nişte politici naţionale foarte clare, nu avem susţinere în direcţia aceasta. Acum e momentul în care învăţăm să împărtăşim resurse, să împărtăşim cunoştinţe”, spune Şerbănuţă.
Lucian Dindirică, manager la Biblioteca Judeţeană Alexandru & Aristia Aman din Craiova, a punctat în ce fel s-a orientat instituţia pe fondul izolării.
„A trebuit, efectiv, în câteva zile să ne schimbăm stilul de lucru, modul de a ne raporta la programele şi proiectele noastre, modalităţile în care păstram legătura cu utilizatorii noştri şi, nu în ultimul rând, a trebuit să inventăm şi să ne reinventăm în relaţia cu ei. Dacă până acum două luni mă întrebaţi dacă o să facem expoziţie de carte online, spuneam că mi se pare o idee stupidă. Expoziţiile pe care le avem acum online sunt senzaţionale. A trebuit să identificăm pe calapodul fiecărui coleg pe care îl aveam la muncă în aceste zile programe sau proiecte pe care ei le puteau duce şi ştiam că le-ar plăcea să le ducă. Am avut 1.250.000 de interacţiuni pentru cele aproximativ 500 de activităţi care au fost împărţite în mai multe programe. Am oferit 300.000 de minute de vizionare. Au venit voluntari alături de noi care citesc alături de bibliotecari poveşti pentru facebook. Încercam să ne uităm la nişte cifre. Într-o zi şi jumătate am finalizat bibliografia pentru Bacalaureat şi am pus-o la dispoziţia publicului larg. E pe pagina de internet a bibliotecii. Suntem într-o situaţie care trebuie să ne arătăm utilitatea şi că suntem în slujba comunităţii şi nu suntem nişte bugetari de lux care stau pe banii statului şi nu fac nimic”, a spus Dindirică.
„Din păcate nu toate bibliotecile şi bibliotecarii sunt astăzi la muncă. Avem colegi în ţară şi vorbesc de Arad, Braşov şi Satu Mare, care pur şi simplu au fost trimişi acasă împreună cu toţi colegii de la instituţiile culturale din oraşe şi judeţe, şi sunt în şomaj tehnic. Au fost văduvite comunităţi întregi de acest periplu creativ pentru bibliotecari”, a arătat directorul instituţiei craiovene.
Dragoş Neagu, manager al Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati”, din Brăila, spune că „aceste zile au transformat biblioteca în esenţa instituţiei publice. Pentru ce este creată o instituţie publică? Pentru a deservi comunitatea. Eu cred că în aceste zile bibliotecile nu au făcut decât să definească esenţa instituţiei publice”.
Dezbaterea „Bibliotecile româneşti în vremea pandemiei” a avut loc online, joi, fiind difuzată pe contul de Facebook al Bibliotecii Naţionale.