Ar putea viaţa să apară în apropierea găurilor negre?

Găurile negre sunt asociate în general cu distrugerea pe care o provoacă, gravitaţia lor imensă face ca materia din jurul acestora să fie atrasă şi consumată, astfel încât, în mod justificabil, ideea apariţiei vieţii în apropierea acestora poate părea incredibilă. Totuşi, o echipă de cercetători a publicat recent un studiu în care explică faptul că deşi, în general, apropierea de găurile negre se dovedeşte a fi nefavorabilă apariţiei vieţii, în particular, dacă sunt îndeplinite o serie de condiţii specifice, putem lua în calcul această posibilitate, notează Space.

Un aspect important al vieţii aşa cum o ştim este apa, în absenţa ei, viaţa biologică de pe Terra nu ar fi putut apărea. Deşi apa este cea mai comună moleculă din Univers, în general aceasta poate fi identificată în două stări: solidă sau plasmă, niciuna dintre aceste două forme nu ete utilă. Studiile au arătat că apa lichidă poate fi identificată în două tipuri de medii: pe planetele care se află în „zona locuibilă” sau sub crusta îngheţată a unor sateliţi, unde atracţia gravitaţională asigură energia necesară apei pentru a sta în formă lichidă.

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

Ce au în comun cele două medii în care apa poate să existe în stare lichidă? Energia, aceasta fiind cea care menţine apa în formă lichidă şi în cele din urmă asigură funcţionarea şi continuarea proceselor biologice. Totuşi, cantitatea de energie pe care o planetă o primeşte nu trebuie să depăşească o anumită limită şi asta deoarece procesele biologice sunt, la rândul lor, generatoare de căldură, o altă formă de energie.

În cazul Pământului, căldura, energia necesară vieţii este asigurată de către Soare, atunci, în cazul unei planete aflate în proximitatea unei găuri negre, ce ar putea asigura această energie? Cercetătorii sunt de părere că energia necesară ar putea fi asigurată de către radiaţia cosmică de fundal, care are în medie puţin peste zero absolut, dar care atunci când se află în proximitatea unei găuri negre această formă de radiaţie capătă mai multă energie, trecând din spectrul invizibil în apropierea celului infraroşu, adică cel al căldurii.

Cercetătorii explică faptul că în jurul găurilor negre există o zonă care depăşeste cu doar un procent orizontul evenimentelor, regiune în care o planeta solidă ar putea să primească energia necesară pentru avea apă în viaţă lichidă şi pentru a dezvolta viaţă biologică.

Studiul a fost publicat pe serverul arXiv.

Citeşte şi: