Vintilă Mihăilescu fusese diagnosticat în septembrie 2018 cu leucemie acută mieloidă, un tip de cancer agresiv al sângelui. În urmă cu câteva luni fusese supus unui transplant de celule stem, la o clinică din Franţa. Despre boala sa, Vintilă Mihăilescu a scris şi o carte, „În căutarea corpului regăsit. O ego-analiză a spitalului”, apărută la Editura Polirom în 2009.
Leucemia acută mieloidă este o formă de cancer de sânge care evoluează foarte rapid în măduva osoasă şi duce la creşterea necontrolată a numărului de leucocite (celule albe ale sângelui), care expun bolnavul unui risc crescut de infecţii.
Anunţul morţii lui Vintilă Mihăilescu, fost director al Muzeului Ţăranului Român (MŢR) între anii 2005 – 2011, a fost făcut de Scena9.
„Este o pierdere uriaşă pentru societatea pe care ne-a ajutat de atâtea ori s-o cunoaştem şi s-o înţelegem mai bine, mai atent, mai nuanţat. Multora dintre noi ne-a fost profesor, iar, datorită lui, antropologia a devenit în România ultimelor decenii un teren mult mai viu şi o unealtă mult mai întrebuinţată. Rămâne, însă, în urmă, o muncă uriaşă, pe care ne-a împărtăşit-o tuturor cu generozitate, şi pentru care îi suntem foarte recunoscători”, scrie în mesajul postat de Scena9 pe Facebook.
Absolvent al Facultăţii de Psihologie al Universităţii Bucuresti (1974), Vintilă Mihăilescu a fost cercetător în psihologie al Institutului de Geriatrie (1974-78), iar între 1979-1991 a fost cercetător al Centrului de Antropologie pe lângă Academia Română.
A avut mai multe burse de studii la Mission du Patrimoine Ethnologique. A fost profesor invitat la universităţi din Franţa (Lyon, Paul Valery Montpellier, Provence), Elveţia (Neuchatel), Germania (Humboldt), Ungaria (Pecs), Canada (U.Q.A.M.) etc. A fost specializat în etnopsihologie, identitate şi etnicitate, studiul comunităţilor.
Începând cu 1991 a coordonat programe de cercetare şi proiecte pe probleme rurale coordonate de PHARE şi Banca Mondială, fondând Observatorul Social de pe lângă Universitatea Bucureşti. Din 1993 era profesor universitar la Facultatea de Sociologie si Psihologie a Universităţii Bucureşti, iar din 1997 a coordonat Şcoala Masterală în Antropologie în cadrul Universităţii Bucureşti. Din 2000 era şeful Catedrei de Sociologie la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice (SNSPA) unde susţinea cursurile de Antropologie şi cele de Comunităţi Sociale.
Printre lucrările sale de referinţă să numără „Fascinaţia diferenţei” (1999), „Socio hai-hui. O altă sociologie a tranziţiei (2000)”, „Vecini şi Vecinătăţi în Transilvania” (coord., 2002), „Socio-hai-hui prin Arhipelagul România” (2006), „Antropologie. Cinci introduceri” (2006), „Etnografii urbane. Cotidianul văzut de aproape” (coord., 2009), „Sfârşitul jocului. România celor 20 de ani” (2010), „Scutecele naţiunii şi hainele împăratului. Note de antropologie publică” (2013), „Povestea Maidanezului Leutu” (2013), „Fascinaţia diferenţei. Anii de ucenicie ai unui antropolog” (2014).
Vintilă Mihăilescu a fost decorat de preşedintele României în 2006 pentru serviciile aduse culturii române.