Romanul „Ciuma” al cunoaşte un moment de succes inedit la cititori la şaptezeci şi trei de ani de la lansarea cartii.
Potrivit Edistat, care produce statistici privind sectorul editorial, vânzările romanului au crescut de la începutul anului 2020. Astfel în ianuarie şi februarie, vânzările au crescut, nu numai în Franţa, ci şi pe plan internaţional. „Am vândut deja 40% din cantităţile vândute de obicei într-un an”, spune Clara Donati, din partea colecţiei Folio.
Conform graficului produs de Edistat, vânzările au atins valori mari la sfârşitul lunii ianuarie – data la care au fost înregistrate primele cazuri de coronavirus în Franţa – cu aproximativ 1.700 de cărţi vândute. În comparaţie, în 2019 în aceeaşi perioadă s-au vândut puţin peste 400 de exemplare. In 2020 vanzarile au crescut de patru ori. Tendinţa continuă în februarie cand s-au inregistrat între 1.600 şi 1.800 de cărţi achiziţionate.
În clasamentele celor mai cumpărate cărţi online de la izbucnirea epidemiei cu noul coronavirus a reapărut, pe lângă romanul lui Albert Camus, şi „Eseu despre orbire” de José Saramago, notează publicaţia italiană Il Messaggero.
În clasamente apar şi „Apocalipsa” (The Stand) a lui Stephen King şi volumul „Ochii întunericului” (The Eyes of Darkness”) al scriitorului american Dean Koontz, despre care s-a spus că a prezis izbucnirea epidemiei. Romanul SF publicat de Koontz în 1981 pomeneşte de ”un virus letal de la Wuhan”.
Catastrofele au inspirat întotdeauna scriitorii. De la povestea bolii misterioase care a lovit Atena în anul 430, ÎEN, povestită de Tucidide, până la ameninţarea care planează deasupra personajelor în „Moartea la Veneţia”, de Thomas Mann, literatura universală este marcată de istorii ale bolilor care au lovit lumea.
De pe o asemenea listă nu ar putea lipsi ciuma de la Milano, din 1630, surprinsă de Dino Manzoni în ”I promessi Sposi”, ”Decameronul” lui Boccaccio, care surprinde carantina din Florenţa ca şi cartea lui Jack London, ”Ciuma stacojie”, sau ”Jurnalul anului ciumei”, de Daniel Defoe, comentează Ricardo De Palo pentru publicaţia italiană.